Cele două vieți ale Lydiei Bird, de Josie Silver Bird – Editura Nemira – recenzie

Titlul: Cele două vieți ale Lydiei Bird

Autor:  Josie Silver

Editura:  Nemira

Colectia:  Damen Tango

Data aparitiei : 28 ianuarie 2021

Nr. Pagini: 408

  „Este cea mai bună slujbă din lume. Îmi place și mă simt cu adevărat binecuvântată că pot să o fac. Vreau să scriu în continuare cât pot. ” spune autoarea Josie Silver care a cucerit inimile a milioane de cititori cu prima ei apariție editorială O zi de decembrie.

  Romanul  Cele două vieți ale Lydiei Bird aduce în atenția cititorului o poveste de viață stranie, aleasă parcă de o Karma într-una din acele zile în care decide să facă o glumă alegându-te pe tine unul dintre protagoniști, totul transpus într-o prezentare ce pare firească, dar care se dovedește, până la final, iesită din comun. Fiecare capitol aduce cu sine propria poveste, două vieți ce merg înainte, două deznodaminte atât de diferite cu multe personaje comune dar din alte sfere. Realitatea și imaginația creează povestea cărții într-o armonie pe care nu te aștepți să o regăsești într-o duplicitate uneori incontrolabilă, prezență pas cu pas în viața personajului care dă naștere paginilor scrise.

“Freddie Hunter, sau marea iubire a vieții mele, a murit în urmă cu cinzeci și șase de zile. Acum îl înjur că întârzie la petrecerea de ziua mea, în clipa următoare încerc să înțeleg ce spun cele două polițiste în uniformă din sufrageria mea, una dintre ele țînându-mă de mână în timp ce îmi vorbește.”

   Un accident de circulație schimbă întreagă viață a personajului principal într-o clipă. Totul derulează atât de rapid încât șocul aduce cu sine cea de-a două viață a Lydiei, cea nocturnă de care devine conștientă în timp, ca impact și urmări. Cursivitatea în prezentarea celor două vieți poate părea debusolantă dar nu este așa, autoarea reușește să facă trecerea într-un mod plăcut, uniform pe alocuri.

   Acceptarea situație existente, încercarea ezitantă la început de a-și relua viața de acolo de unde rămăsese în tragica zi a accidentului, contactul cu ceilați în situații inevitabile sunt prezentate cu o doză de realism copleșitor uneori. Prezentarea suferințelor din dragoste cred că este atuul cel mai marcant al autoarei, nu depășește dozajul acceptabil, dar continuă pe parcursul întregului roman într-un fel sau altul. Accentul pus pe sentimente ajunge să fie o lecție de viață, impactul părerii celorlatii despre tine, o pagină din multe altele pe care poți să o întorci fără a insista asupra ei, citind-o doar, pare să ne transmită scriitoarea.

“Am stat trează toată noaptea trecută, încercând să găsesc o cale rațională de a explica pe înțelesul cuiva ce mi se întâmplă, dar este imposibil.  Cum să mă aștept ca cineva să înțeleagă că uneori, când dorm, sunt alături de Freddie? Nu delirez și nu pretind că Freddie e încă viu în viața mea de zi cu zi. Dar există…. Există acel loc în care noi doi suntem împreună și pare că sunt prinsă într-o luptă continuă cu al său cântec de sirenă. “

  Realismul din viața nocturnă a personajului naște multe întrebări, discuțiile avute, certuri pe alocuri, plecări și reveniri, toate îmbracă parcă povestea într-o magie ce este doar al lor, într-o lume ce le aparține.

“-Trebuie să răspunzi? Îl întreb, pentru că de dimineață l-au tot sunat de la muncă.

-Nu. Oricine ar fi, poate să mă pupe. Sunt la Paris cu fata mea preferată.

Zâmbesc pentru că este adorabil, dar mă și infior. Poate că e de la fulgii de zăpadă că mi se așează pe pielea expusă de pe ceafă sau poate pentru că Freddie pe care-l cunosc eu nu ar fi rezistat să nu-și verifice telefonul, în caz de urgență. Cu toate că lucrurile din viața asta par exact la fel, există o diferența foarte subtilă. E tulburător. “

  Dacă în viața imaginară surpizele plăcute sunt la ordinea zile, nopții în cazul de față, în viața reală lucrurile evoluează într-o direcție neașteptată.

  Sentimentele pe care le încearcă pentru cel pe care îl consideră parțial vinovat de pierderea celui care ocupă un loc de neînlocuit în inima ei, fac o trecere nuanțată, un spectru neașteptat, ajungând de la indiferență, la ură, de la ură la interes și ulterior la ….dragoste. Mda.

“Ceva profund și de netăgăduit s-a schimbat înlăuntrul meu în ultima vreme, în privința lui Jonah Jones. Mi-am dat seama că poți iubi oamenii în feluri diferite și în perioade diferite ale vieții. El e cel mai vechi prieten al meu, însă în acea noapte, l-am privit ca pe un bărbat. M-am dus la el târziu în noapte ca la o persoană iubită, iar el mi-a oferit adăpost și protecție fără nicio ezitare.” 

  Fiecare autor aduce într-un fel sau altul un plus literaturii, nu contează genul ales, contează ce transmite la final. În cazul de față, cred că autoarea oferă cititorului o poveste a speranței, un mod de a ne arăta că viața te poate surprinde când te aștepți mai puțin, că ploaia de la începutul unei zile se poate transforma într-un soare timid, dar care ajunge invariabil și la tine.

Carte disponibilă pe site-ul Nemira

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti

recenzii cărți