Coborârea

Coborârea | Tim Johnston | Editura Litera | recenzie

Coborârea

Autor: Tim Johnston

Editura Litera

Colecția Buzz Books

Data apariției: 2018

Titlul original: Descent (2015)

Traducere: Ciprian Șiulea

Număr de pagini: 480

   Coborârea este un thriller psihologic atipic, chiar printre thrillerele psihologice atipice. Amplasat în peisaj feerico-maiestuos și având un limbaj literar aproape de poezie, romanul reușește să-și mențină cititorii, pe tot parcursul lui, într-o stare de tensiune permanentă, ca într-o cădere cu încetinitorul spre străfundurile infernului.

   Munții Stâncosi au fost mereu principala atracție turistică pentru soții Courtland. Le-au devenit o a două casă și expedițiile pe crestele lor au ajuns aproape rutiniere pentru cei doi copii ai lor, care practică împreună activități fizice în aer liber.

   Caitlin are 18 ani, tocmai a fost admisă la universitate cu bursă pentru merite sportive și ia înălțimile la pas, antrenându-se profesionist, pe când Sean o urmează pe bicicletă, fiind foarte diferit de ea, un adolescent corpolet de 15 ani, care are cu totul alte interese primordiale.

   Fata păstrează un ritm atletic susținut în alergarea montană și trebuie să se oprească din când în când să își aștepte fratele călare pe mountain bike – însoțitor de conjunctură ce are dificultăți să se țină în urma ei pe terenul accidentat.

  În apropierea unei intersecții a două drumuri forestiere, un vehicul de teren în plină viteză îl lovește pe Sean și îl proiectează la vale.

   Constatând că frățiorul ei are piciorul fracturat, știind că nu trebuie mișcat și văzând că sus pe munte nu reușesc să prindă semnal pentru telefon, Caitlin este de acord să îl însoțească pe straniul individ care a produs accidentul, în mașina lui, până la primul loc din josul pantei de unde ar putea să cheme ajutoare.

   Fata are suspiciunile ei în privința șoferului “neatent”, pe care Sean, parcă presimțind ceva, i le accentuează când îi cere cu voce stinsă și delirantă să fugă, dar nu vede altă soluție la situația disperată, neavând deloc încredere că tipul dubios va spune cuiva despre ei, dacă pleacă singur. Așa că alege să coboare la vale cu el, lăsându-l pe Sean acoperit cu o pătură, în așteptarea ajutorului medical.

  Ceva mai târziu… Șeriful local le sună părinții cazați la motel, pe Grant și Angela, pentru a le da vestea că fiul lor este rănit, inconștient și e în curs de spitalizare. După emoția primirii dramaticei informații, când aceștia cer să vorbească și cu fiica lor la telefon, pentru a afla mai multe amănunte, din partea șerifului au parte de un moment de tăcere dătător de fiori.

Caitlin nu a mai ajuns în vale. Băiatul a fost găsit întâmplător, zăcând printre stânci.

   Încep căutările fetei, dar ele se prelungesc fără niciun rezultat. Nimeni din familie nu și-a imaginat, nici în cele mai crunte coșmaruri, că vor veni în vacanță în patru și se vor întoarce în trei – niciunul neputând să accepte așa ceva.

   Mama și fiul pleacă acasă, după o perioadă, rana băiatului având nevoie de tratament special, dar tatăl rămâne să bată munții și să facă presiuni asupra autorităților locale, pentru a nu întrerupe cercetările. Oricât ar dura, până o găsesc pe fiica lui.

Veniseră în Munții Stâncoși crezând că e un loc ca oricare altul pe care l-ar fi putut alege: consemnat, cartografiat, bine delimitat. Un loc american perfect cunoscut. Acum Grant înțelegea că, asemenea deșertului, asemenea oceanului, munții erau un nicăieri imens și nemilos. Cine putea să-și aducă familia – copiii – într-un astfel de loc?

   Principala atracție a cărții este, fără îndoială, firul narativ intens pulsatil și punctat de momentele de suspans. Dar nimic nu se desfășoară în cuprinsul ei, cum s-ar aștepta cititorii. Nici măcar modalitatea în care este spusă povestea.

   Autorul alege să ofere o viziune analitico-psihologică asupra a tot ce se întâmplă mai departe, din perspectiva tuturor protagoniștilor implicați. Asistăm la disecția intimă a sechelelor post-traumatice pe care le-a lăsat asupra fiecărui membru al familiei dispariția lui Caitlin. Rememorări și stări cvasi-onirice se amestecă printre reacțiile Angelei, ale lui Grant și ale lui Sean. Aflăm multe despre trecutul celor doi soți, despre momentul de cumpănă al căsniciei lor și despre cum reușesc să comunice cu copiii lor… Grant, în căutările sale, interacționează cu oamenii pitorești ai muntelui.

   Cu alte cuvinte, acțiunea intensă se stinge, însă rămâne firul de tensiune produs de dezvăluirile din amintiri, revelațiile deductive și surpriza unor informații noi apărute brusc. Dar altfel, până înspre final, când din nou se precipită evenimentele, ancheta în sine trenează, părând mai degrabă un pretext pentru o analiză psihologică familială, cu terapie postraumatică aplicată.

   Băltește senzația de vină. A părinților, care au impresia că din cauza neînțelegerilor dintre ei nu au fost destul de protectivi cu copiii lor și că i-au dus în locuri periculoase, a băiatului pentru că nu a fost în stare să-și apere sora, a ironiei sorții, fiindcă Angela a tratat superficial sau chiar răuvoitor accidentul unei colege a fiicei ei și acum destinul s-a întors, ajungând să fie ea consolată de acea fată.

   Răspunsul general este evident, dar trebuie găsit de fiecare personaj, în tulburarea de care e afectat: acela că prea puțin din ce faci contează cu adevărat, atunci când astfel de tragedii lovesc fără vreo logică progresivă sau avertisment, aproape aleatoriu. Autoînvinuirea fiind doar o formă de neacceptare a pierderii, mai puțin eficientă decât aceea a căutărilor încăpățânate, care într-un astfel de caz, chiar pot aduce o minimă speranță.

Sfârșitul revine cu acțiunea în forță, iar partea de thriller pur rămâne tot timpul destul de captivantă încât să mențină la cote înalte nerăbdarea de a-l afla.

   Chiar dacă stilul prolix și lipsit de liniaritate poate descuraja cititorul tipic de romane de suspans, Coborârea apare drept bestseller în multe clasificări ale publicațiilor internaționale care se ocupă de piața de carte, culminând cu top-urile USA Today, Publishers Weekley, New York Times și Boston Globe.

   Scriitorul american Tim Johnston era deja un autor afirmat înainte de lansarea acestei cărți, dar în alte subgenuri literare – prin romanul său pentru adolescenți Never So Green (2002) și culegerea de povestiri Irish Girl (2009). A reușit să-și surprindă fanii cu reprofilarea pe thriller și e interesat de urmărit în ce măsură vânzările și faima, pe care i le-a adus, îl vor statornici în această zonă a creației sau va continua să experimenteze.

Cartea Coborârea, de Tim Johnston poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera

Recenzii cărţi thriller

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Coborârea – un thriller psihologic atipic

11 COMMENTS

  1. Wow. Imi plac romanele atipice. Încă o carte adăugată pe lista de dorinte . Felicitări pentru recenzie, Marius!

  2. Marius, să știi că pentru 2019 mi-am propus să citesc genurile thriller și polițist. Așadar, după recenzia ta, voi trece cartea pe listă!

  3. M-ai convins, as citi cartea asta! Si sigur mi-ar placea! Ce noroc pe mine ca nu merg pe munte :))

  4. Cat de interesant este acest thriller. Subiectul, viziunea din punctul de vedere al tuturor celor implicati si suspansul dintre cuvinte pe care l-ai lasat, ma impulsioneaza sa iau cartea.
    Daca stiam cum este o inhatam mai repejor cand am dat comanda.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.