Colecționarul de obiecte pierdute, de Ruth Hogan – Editura RAO – recenzie

Colecționarul de obiecte pierdute

Ruth Hogan

Titlu Original: The Keeper of the Lost Things

Editura: RAO

An apariţie: 2018

Nr. pagini: 272

Gen: ficțiune contemporană, romance

    Un roman de debut, fermecător și emoționant, care explorează felul în care ne regăsim pe noi înșine, precum și legăturile surprinzătoare dintre noi și obiectele cărora le atribuim magie și sens. Anthony Peardew este colecționarul de obiecte pierdute. În urmă cu 40 de ani a pierdut un obiect care îi fusese încredințat de logodnica lui, Therese. În aceeași zi, ea a murit pe neașteptate, iar el a încercat să se consoleze strângând obiectele pierdute de alții și scriind povestiri despre ele. Atunci când i se apropie sfârșitul, Anthony îi încredinţează această misiune asistentei sale, Laura, care va încerca să redea obiectele pierdute proprietarilor.

    Colecționarul de obiecte pierdute este o lectură emoționantă despre posibilități infinite și descoperiri fericite, cu personaje de neuitat: o adolescentă cu puteri speciale, un grădinar drăguț, o fantomă mofturoasă și o mulțime de prieteni cu patru picioare. 

   Am ferma convingere că nimic nu e întâmplător pe lume. În viață totul se întâmplă cu un scop. Toate evenimentele din viața noastră se petrec dintr-un motiv anume. Interacțiunea cu ceilalți oameni aduce schimbări. Ne ajută să ne schimbăm cursul vieții, ne ajută să înțelegem cine suntem. Iar Colecționarul de obiecte pierdute mi-a întărit această convingere.

   Deși, la prima vedere, pare o lectură ușoară și liniștită, o poveste fermecătoare, romantică, magică, ba chiar și puțin comică, despre dragoste, înțelegere, prietenie, suferință, iertare, dar și speranță, cartea scoată în evidență aspecte ce țin de promisiunile pe care le facem și apoi le încălcam, de valoarea afectivă a obiectelor pe care le deținem și ce înseamnă pentru noi pierderea lor. De asemenea, tema pierderii joacă un rol major în romanul de față, fie care e vorba despre un obiect sau despre o persoană. Din câte am remarcat, Anthony Peardew nu a colecționat de-a lungul timpului numai obiecte pierdute de alții, ci și suflete. Ajută persoanele care se simt pierdute să se regăsească. Padua, vila victoriană pe care o deține, ascunde sub acoperișul ei, oameni pierduți precum Laura, Sunshine și Freddy, suflete rănite care își caută vindecarea.

   De când am văzut titlul și superba copertă, și am citit descrierea acestei cărți, am știut că mi-ar face o deosebită plăcere să descopăr povestea. Sinceră să fiu, mă așteptăm să am parte de o lectură profundă și lacrimogenă, o poveste care să mă catapulteze în trecut și care să-mi dea o stare de melancolie. Așa a și fost, dar numai la început. Ulterior, linia narativă a urmat o altă direcție decât cea pe care o bănuiam, povestea devenind una romantică, cu o tentă comică, lucru pe care l-am apreciat foarte mult. De asemenea, m-a încântat faptul că povestea este compusă din mai multe bucăți de puzzle, mai multe povestioare și două povești principale care la prima vedere nu par a avea nicio legătură între ele. Autoarea împletește, într-o manieră excepțională, două fire epice cu planuri temporale diferite, care ajung să se intersecteze la un moment dat, produsul finit – deznodământul – reușind să ia prin surprindere cititorul. Un alt lucru pe care l-am apreciat a fost tenta supranaturală a poveștii – conac bântuit, manifestări paranormale, prezență fantomatică (irascibila fantomă de la conac își face simțită prezența abia la final, așadar nu va fi un mare inconvenient pentru cei care nu îndrăgesc acest gen de literatură).

,,Găsise povestea perfectă și nimeni  nu putea spune că e una prea ,,potolită”. Era o poveste cuceritoare despre dragoste  și despărțiri, viață și moarte și, mai presus de toate, despre eliberare. Era povestea unei pasiuni puternice care rezistase timp de peste patruzeci de ani și își găsise în sfârșit finalul fericit.“

   Scriitorul Anthony Peardew colecționa obiecte pierdute, nu pentru el însuși, ci în speranța că într-o zi ele vor putea fi returnate proprietarilor legitimi. Fiecare piesă era catalogată cu data și locul descoperirii ei, iar ulterior îi era adăugată o poveste. Motivul pentru care Anthony a căutat consolare în salvarea acelor obiecte avea legătură cu un lucru pe care îl pierduse cu patruzeci de ani în urmă – un medalion primit în dar de la logodnica lui, care să îi aducă aminte că îl va iubi pentru totdeauna, orice-ar fi. Din nefericire, Anthony pierduse medalionul chiar în ziua în care Therese a murit pe neașteptate, iar asta era ca și cum o pierduse de două ori. Medalionul fusese ,,firul invizibil care l-ar fi conectat cu ea chiar și după ce nu mai era, dar acum se rupsese, împreună cu promisiunea lui”.

,,Pierderea sa se transformase într-un chin zilnic, ce se insinua ca o bătaie pe umăr: amintirea nemiloasă a promisiunii pe care o încălcase. Fusese singura promisiune pe care Therese o scosese vreodată de la el, iar el dăduse greș. Așa că începuse să adune lucrurile pe care le pierdeau alți oameni. Era singura lui șansă de izbăvire.”

  ,,Și așa a început colecția mea de lucruri pierdute. E posibil să fi crezut că, dacă salvam fiecare obiect pierdut pe care îl găseam, cineva va salva singurul lucru pierdut la care chiar țineam și într-o zi îl voi recupera și îmi voi respecta promisiunea încălcată. Nu s-a întâmplat asta, dar nu am renunțat niciodată la speranță, nu m-am oprit din adunarea de obiecte pe care alți oameni le-au pierdut. Iar acele mici frânturi din viețile altor oameni mi-au oferit  inspirația pentru poveștile mele și m-au ajutat să scriu din nou.”

   Acum, în amurgul vieții lui, Anthony era îngrijorat pentru că nu găsise o cale de a aduce laolaltă obiectele și stăpânii lor. Fiind conștient că sfârșitul îi este aproape, el îi înmânează această misiune asistentei sale personale, lăsându-i totodată casa și colecția de obiecte pierdute (dar și o fantomă mofturoasă care începe să-și facă simțită prezența după moartea bătrânului). Laura era singura persoană în care putea avea încredere că îi va îndeplini dorința, returnând obiectele și, astfel, oferindu-i lui șansa de a se reuni cu dragostea vieții sale.

,,Știu că cel mai probabil majoritatea obiectelor nu au valoare și nimeni nu le mai vrea înapoi. Dar dacă poți face măcar o persoană fericită, poți repara o inimă frântă înapoindu-i ce a pierdut, atunci va fi meritat tot efortul. Așa că aceasta este sarcina pe care ți-o las ție, Laura, tot ce îți cer e să încerci.”

   Asistenta personală a lui Anthony este, într-un fel, unul dintre obiectele pierdute. Divorțul, pierderea copilului, lipsa de încredere în sine, toate aceste lucruri au făcut-o pe Laura să se simtă pierdută, fără speranță. Dar viața ei începe să se schimbe odată cu mutarea la conac. Când află ce anume i-a lăsat ca moștenire Anthony, Laura simte că este depășită de situație, dar asta nu o împiedică să caute o cale prin care să returneze  măcar un singur obiect. Alături îi sunt Freddy, grădinarul cel sexy și misterios, și Sunshine, o adolescentă cu sindrom Down, posesoare a unor puteri speciale. Cei doi, nu doar că o vor ajuta să ducă la bun sfârșit misiunea, dar îi vor fi și sprijin în procesul ei de a se regăsi.

  Dar, așa cum am menționat deja, ,,Colecționarul de obiecte pierdute” nu prezintă o singură poveste. Prin intermediul unor flashback-uri, descoperim povestea lui Eunice și a lui Bomber. Aceste două personaje au o legătură profundă cu obiectele pierdute, dar despre ce este vorba, vă las pe voi să aflați.

   Va reuși Laura să se rupă de trecut? Va avea parte de o a doua șansă să trăiască cu adevărat și să iubească? Ce simte Freddy pentru ea?  Este Laura singura femeie din viața lui? În calitate de colecționar/ păzitor al obiectelor pierdute, Laura deține cheia pentru răscumpărarea lui Anthony și a lui Eunice. Va reuși să ducă la bun sfârșit  această misiune? Cine este fantoma de la Padua?

  Colecționarul de obiecte pierdute este o poveste de dragoste, o poveste cu o fantomă și un mister și, mai presus de toate, o poveste care arată că toți așteptăm să ne (re)găsim.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi

Nota 9