Confesionalul de Jack Higgins

 Confesionalul de Jack Higgins
recenzie

    Romanul scriitorului englez Jack Higgins ”Confesionalul” a apărut la editura Humanitas în anul 1992, în colecţia “Lynx”. Este vorba de editura Humanitas de la începutul ei de drum când publica şi acest gen de cărţi într-o astfel de colecţie. Din păcate colecţia Lynx a dispărut destul de repede la fel ca şi altă colecţie a aceleiaşi edituri şi anume “Thriller & Mistery”. După un sfert de secol editura şi-a găsit calea proprie rezumându-se la alt tip de romane. Faptul că nu mai există colecţia “Lynx” face ca volumul recenzat aici să aibă şi o anume valoare în sine pentru bibliofili. În colecţia respectivă au mai apărut atunci alte trei romane ale scriitorului Jack Higgins, “Pactul cu diavolul”, “Ultima şansă”, “Vulturul a aterizat” şi un roman foarte cunoscut al scriitoarei Patricia Highsmith, “Talentatul domn Ripley”.
        Jack Higgins este unul dintre cei mai buni scriitori de thrillere de război şi spionaj. Este în acelaşi timp un scriitor prolific şi longeviv lansând de-a lungul vieţii cel puţin două serii de cărţi cu câte un personaj emblematic fiecare. Este vorba de seria dedicată lui Liam Devlin din care face parte şi romanul “Confesionalul” şi alcătuită din patru volume: “Vulturul a aterizat” 1975, “Pactul cu diavolul” 1982, “Confesionalul” 1985, “Vulturul a decolat” 1990. Şi mai este o serie ceva mai recentă axată pe schimbările politice, teritoriale şi de interese de după căderea zidului Berlinului şi dispariţia URSS, o serie dedicată personajului Sean Dillon compusă din 19 volume primul apărut în 1992, iar cel mai recent în 2012. Câteva din romanele acestei serii au fost traduse şi la noi şi publicate de editura Miron la finele anilor 90. 

     Acţiunea romanului “Confesionalul” se petrece la începutul anilor 80, în plin război rece, la finalul lungii perioade Brejnev în URSS, în plină perioadă Margaret Thacher în Marea Britanie, chiar în timpul războiului cu Argentina pentru insulele Malvine, şi când schimbările spectaculoase ce urmau să aibă loc în Uniunea Sovietică abia se întrezăreau. Atacurile teroriste ale Arnatei Republicane Irlandeze sunt încă la ordinea zilei şi dau încă mari bătăi de cap tuturor instituţiilor din Marea Britanie menite să vegheze la siguranţa ţării. Pentru cititorul zilelor noastre toate aceste evenimente care fac bogată ţesătura romanului sunt deja istorie. E o istorie care nu ar trebui uitată chiar dacă azi nu mai există nimic din ceea ce atunci dădea bătăi de cap şi reprezenta încă o mişcare sângeroasă pe frontul războiului rece devenit şi el o amintire.
       

     Acţiunea romanului este deschisă de anunţul Vaticanului că papa Ioan Paul al II-lea va face o vizită în Irlanda, dar şi în Marea Britanie care de câteva secole nu mai este catolică. Anunţul acesta pune pe jar seviciile secrete britanice. Avusese deja loc un atentat la viaţa papei în 13 mai 1981 al lui Mehmet Ali Agca eşuat din fericire chiar dacă papa fusese rănit, şi nu se dorea nimic asemănător cu ocazia acestei vizite. Până şi conducătorii atât de violenţi ai IRA nu-şi doresc ca numele lor să fie amestecat într-un asemenea posibil atentat la viaţa papei. De aceea între serviciile secrete britanice şi conducătorii IRA au loc discuţii şi un pact tacit de cooperare pe parcursul vizitei dar şi a pregătirii ei, şi un foarte util schimb de informaţii. Doar că temutul KGB are cu totul alte planuri şi acestea făcute cu zeci de ani înainte.

     Pentru că stilul de lucru al KGB şi al conducerii sovietice exact acesta este: planuri făcute minuţios cu ani şi ani înainte, menite să destabilizeze partea adversă. Despre acest plan cu bătaie lungă aflăm chiar din primul capitol al cărţii unde ni se arată cum undeva în Ucraina sovietică, parte a URSS, s-a construit o autentică aşezare nord-irlandeză din zona Ulsterului numită Drumore. În acest loc este creat şi instruit un extrem de talentat element provocator Kelly cu nume de cod Cuchulain. În acest Drumore artificial Kelly îl omoară într-o zi de instrucţie pe Voronin, un actor condamnat la zece ani de lagăr pentru că încercase să fugă în Occident.

      Fiica sa Tania de numai zece ani asistă la împuşcarea cu sânge rece a tatălui ei şi a altor condamnaţi care jucau diverse roluri în acea piesă de teatru ce constituia instruirea şi antrenarea lui Kelly. Printre cei prezenţi la tragedie este şi deţinutul Victor Levin, un dizident evreu, fizician de profesie şi inginer constructor de avioane, condamnat la cinci ani de lagăr pentru că purtase corespondenţă cu rudele din Israel. Mihai Kelly, cel care transformase o zi de instrucţie într-o tragedie sângeroasă, se născuse în satul Ballygar din Republica Irlanda.

       În 1938 tatăl său, activist IRA, plecat să participe la războiul civil din Spania, o cunoscuse pe mama lui Kelly, Marta Voronski, cetăţean sovietic. Sean Kelly este condamnat la moarte de britanici pentru un atentat cu bombă în timpul războiului mondial şi atunci Marta decide să se întoarcă împreună cu fiul ei Mihai în URSS în 1953. Descoperit că fiind extrem de talentat şi inteligent de către KGB, Mihai Kelly este pregătit de serviciile speciale conduse de generalul Maslovski pentru a deveni un terorist perfect. Astfel tânărul de numai 21 de ani îşi însuşeşte ideologia lui Lenin care consideră că “terorismul trebuie să terorizeze”. (p.17)      

     Acesta era în fond rolul destinat lui Kelly în clipă în care părăsea URSS. Despre misiunea lui Kelly, Maslovski spune clar în ce constă: ”Misiunea ta este simplu de explicat. Principalii noştri adversari sunt America şi Marea Britanie. Marea Britanie este cea mai slabă dintre ele şi edificiul sau capitalist se năruie. Cel mai mare ghimpe în coasta Angliei este IRA. Tu eşti pe cale de a deveni un al doilea ghimpe.” (p.17)

    Kelly este trimis în Irlanda pentru a face tot posibilul ca să nu existe cale de pacificare a lungului război purtat de IRA cu Anglia prin acte de terorism, atentate, asasinate, trafic de arme. Tot atunci Maslovski decide să o înfieze pe Tania Voronina de dragul soţiei lui care nu putea avea copii.
     

    Suntem acum în 1982 iar proiectata vizită a  papei Ioan Paul al II-lea aduce în scenă pe toţi cei pe care i-am cunoscut în primul capitol. Fostul deţinut Victor Levin, temutul Kelly-Cuchulain care trăia la Dublin sub o înfăţişare extrem de respectabilă şi cu un alt nume, Tania Voronina ajunsă o mare pianistă de renume mondial, profesorul Paul Cerni, psihologul care pusese la cale construirea satului Durtmore în Ucraina şi crearea lui Cuchulain. Cerni ceruse azil politic în iulie 1975 pe când era în Irlanda la o conferinţă internaţională, devenind apoi profesor universitar de psihologie experimentală la Trinity College din Dublin.

       În acest moment Kelly-Cuchulain are deja 30 de omoruri la activ începând din 1975 şi altele zece posibile toate având ca motivaţie „nişte solide principii marxist-leniniste privind revoluţia urbană. Haos, dezordine, frică. Toţi acei factori esenţiali pentru a da jos o guvernare stabilă.” (p.47). Orice încercare de pacificare a IRA eşua din cauza unui atentat săvârşit de Kelyy pentru a distruge baza de înţelegere. Un sistem infailibil până în zilele noastre! De data aceasta Kelly dorea să-l asasineze chiar pe Papa în timp ce se afla în Anglia.
     

    Începe astfel o cursă contracronometru de identificare şi prindere a temutului Kelly-Cuchulain şi toate firele se leagă de celebrul Liam Devlin, deja un om matur şi devenit profesor la Trinity College din Dublin, retras din mişcarea activă IRA dar păstrând legăturile cu cei din conducerea mişcării. În casa lui din Dublin se adună parte din protagonişti şi tot acolo îşi are locul său şi Kelly ascuns sub o înfăţişare şi un nume ce nu dădeau nimic de bănuit. Încă încerc să înţeleg de ce autorul şi-a pus personajul preferat Liam Devlin în situaţia de a fi aşa de păcălit de talentatul Kelly. E ceva dezamăgitor pentru cine citeşte seria dedicată lui Liam Devlin.
   

     Cartea este plină de informaţii interesante şi în momentul de faţă de valoare istorică, este scrisă într-un ritm alert, antrenant, cuceritor. Personajele atât cele principale, cât şi cele secundare destul de multe sunt excelent caracterizate într-un mod care le fac greu de uitat. “Confesionalul“ este un roman frumos construit, interesant, captivant, şi care nu a îmbătrânit în ciuda anilor care au trecut de când a fost scris, dar şi de când a fost tradus. În plus poate fi găsit în anticariate la preţuri mai mult decât atrăgătoare.

Autor: Dana Burda