Disfuncția realității de Peter F. Hamilton-Editura Nemira-recenzie
Disfuncția realității de Peter F. Hamilton-Editura Nemira-recenzie
Disfuncția realității –prima parte din trilogia Zorii Nopții
Autor Peter F. Hamilton
Editura Nemira
Colecția Nautilus
Data apariției: 2009
Titlul original: The Reality Disfunction (1996)
Traducător: Mihai Dan Pavelescu
Număr volume: 3
Numărul de pagini: 1720
Peter F. Hamilton este, în opinia mea, cel mai bun scriitor de science fiction în viață. Ba chiar și dacă l-aș compara cu clasicii decedați, nu sunt sigur că nu l-aș păstra în vârful topului.
Romanele autorului britanic fac parte din subgenul space opera, căruia i-a dat un nou restart, cam în modul cum a restartat George R.R. Martin, fantasy-ul epico-medieval.
Titlurile cărților sale traduse în limba română sunt cuprinse în două universuri distincte. Trilogia Zorii Nopții are plasată acțiunea în Universul Confederației, iar volumele din Steaua Pandorei și Trilogia Golului, în Universul Commonwealth.
Stilul autorului se păstrează în ambele. Acțiune și suspans, printre stele, pe foarte multe planete, într-o lume a viitorului extrem de complexă și foarte credibil dezvoltată tehnologic, suprapopulată cu personaje interesante, într-un număr adesea năucitor, dar pe care nu le-ai dori nici măcar cu unul mai puține.
Disfuncția realității, primul volum al trilogiei Zorii nopții, începe în anul 2581, într-o vreme când umanitatea a colonizat spațiul. Forma sa supremă de organizare, Confederația, include oameni, extratereștri, dar și ființe mai greu definibile, cu originea într-unul dintre aceste două grupuri. Progresul biotehnologiei (prescurtat bitek) a divizat societatea și chiar specia umană, în două facțiuni: adamiștii și edeniștii.
Adamiștii pretind că păstrează puritatea genetică a omenirii, singurele îmbunătățiri la natura lor terestră fiind aduse de selecția anumitor gene preferate și implanturile mecanice sau cibernetice, pe când edeniștii au dezvoltat o genă nouă, a afinității, care cu ajutorul tehnologiei bitek le permite să formeze legături telepatice între ei, dar și cu habitatele lor organice amplasate în spațiu și cu astronavele vii pe care le pilotează.
În vreme ce adamiștii și-au menținut credințele strămoșești, remarcându-se doar o mai mare unitate a religiilor istorice, edeniștii sunt atei. După moartea fizică, ei își transferă conștiința în cea comună a habitatelor, formând o inteligență unică, orientată spre protejarea urmașilor lor, cu care păstrează legătura telepatic o lungă perioadă de timp, până la dizolvarea totală în mediul organic ce-i va prelua și-i va absorbi pe toți, propriul lor Eden. Pentru aceste practici, ei sunt considerați inumani și eretici de către adamiști, fiind chiar excomunicați sau demonizați, de către instituțiile religioase tradiționale.
Cele două facțiuni umane colaborează totuși foarte bine în cadrul Confederației și nu există conflicte armate majore între oameni, stârnite de apartenența la vreuna dintre cele două ideologii/moduri de viață. Nu apar probleme nici cu cele câteva rase extraterestre cunoscute, cele mai înapoiate sunt evitate, pentru a nu fi contaminate cultural, cele mai avansate se alătură Confederației.
În pofida unor probleme sociale locale, mai ales în arcologiile aglomerate ale Pământului, lumea viitorului este aproape una utopică, până să se declanșeze o criză neobișnuită, total imprevizibilă.
Habitatul edenist Seninătate a fost germinat pentru a servi drept bază științifică studierii artefactelor aliene Laymil, din Inelul Ruinelor. O civilizație tehnologizată extraterestră necunoscută a ales să se autodistrugă, acum două milenii, prin explozii și implozii ce i-au pulverizat sistematic toate locațiile în care se extinsese.
Vânători de comori scociorăsc, peste secole, prin centura de asteroizi, în căutarea oricăror rămășițe ale vechii culturi, pe care să le vândă oamenilor de știință sau colecționarilor.
Unul dintre acești aventurieri privați, căpitanul Joshua Calvert, chiar dă lovitura și descoperă o întreagă arhivă electronică, în mare parte intactă, îmbogățindu-se rapid și atrăgând atenția lui Ione Saldana, actuala guvernatoare a Seninătății, decisă să clarifice motivul sinuciderii comunității extraterestre.
La ani lumină distanță, pe o planetă luxuriantă aflată în primul stadiu de colonizare, Lalonde, debarcă emigranții euro-creștini de pe Terra. Ei vor fi noii săi locuitori, prin sistemul monocultural introdus în strategiile de colonizare, pentru a se evita transferarea conflictelor dintre națiuni, de pe Pământ, în spațiu.
Printre ei sunt și deținuți condamnați la muncă silnică, în modalitatea de inspirație istorică a deportării, aplicată cândva și-n posesiunile britanice sau franceze, de peste mări.
Cel mai periculos dintre aceștia, Quinn Dexter, adeptul unui cult satanic, executând o sentință de zece ani de muncă forțată, organizează revolta deportaților. Violența declanșată de ei împotriva coloniștilor, crimele, torturile și violurile creează o atmosferă de iad, în fierberea căreia este activat involuntar un misterios câmp energetic care dă startul unor grozăvii chiar mai mari decât tot ceea ce s-a întâmplat până atunci.
Se fac primele legături între semnalizarea unui virus dătător de fiori pe Lalonde și dispariția civilizației Laymil. Termenul care-l definește, fiiind preluat din terminologia nemetaforică extraterestră: Disfuncția Realității.
Peter F. Hamilton este demiurgul unui univers al viitorului care are de toate, pentru iubitorii oricărui subgen de SF. Space opera cum nu s-a mai scris din vremea apogeului ei literar. Hard science fiction cu nanotehnologii, biotehnologii, habitate organice și multe extrapolări științifice. Psihologie de grup influențată de factori de mediu și principii evolutive, umană și extraterestră. Sci Fi militarist, cu incursiuni pe planete ostile, mercenari și pirați ai spațiului. Povești de iubire și sex imaginativ, practicat în diverse condiții atmosferice. Mistere înspăimântătoare și horror pur, ca în cele mai bune momente ale filmelor cu posedați ori duhuri malefice. Planete cu condiții de viață primitive, societăți hipertehnologizate și civilizații transcendentale… Nimic nu lipsește din această primă parte, în trei volume, a unei saga fantastice.
Titlurile care compun trilogia Zorii nopții / The Night’s Dawn Trilogy sunt:
Disfuncția realității (2009, Nemira) / The Reality Disfunction (1996)
Alchimistul neutronic (2011, Nemira) / The Neutronium Alchemist (1997)
Zeul adormit (2013, Nemira) / The Naked God (1999)
Cartea Disfuncția realității de Peter F. Hamilton poate fi comandată de pe site-ul Editura Nemira
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti
Recenzii cărţi Editura Nemira
Recenzii cărţi SF
Felicitări pentru recenzia frumoasă.
Multumesc, Daiana! 🙂 Oricine apreciaza SF-ul n-are cum sa nu fie fascinat de seria asta! 🙂
Așa este!☺
Super recenzie. Eu nu prea le am cu SF-ul.
Merci, Eva! 🙂 Dar sa stii ca SF-ul le are cu tine! 😀 Numele Eva/Eve e cel mai folosit nume feminin in romanele science fiction! 😀
Ai reusit sa subliniezi cele mai importante aspecte ale acestei cărți. Cred ca este o carte complexă. Te felicit pentru recenzie, Marius!
Mercic, Veronic! 🙂 A dracului de complexa! Dar tocmai de aia, atat de faina! 🙂
Imi place recenzia. imi place cum explici… pe intelesul novicilor 😀 Felicitari, Marius!
Multumesc, Alina! 🙂 Tu esti tot mai profi si in SF, dupa lista ultimelor tale lecturi. 😀 E un gen care poate da satisfactii deosebite, cui are rabdare sa-i caute operele cele mai bune. 🙂
Felicitari pentru recenzie! Totusi, prea complicat pentru mintea mea non SF :))
Sorina, pana nu demult nu prea te atragea nici Stephen King, dar acum esti printre cei mai cunoscatori comentatori ai lui. 😉 Cine stie cum o sa te prinda si genul asta. 😀
o, ba da, ma atragea Stephen King, dar numai cateva carti. Shining, Misery, JFK.11.22.63 mi-au placut la nebunie, de la prima lectura. Dar in cazul altora, nici n-am putut sa trec de primele pagini :)) Mai degraba e o relatie dihotomica, la extreme cu opera lui SK. :)) Ori imi place ceva f mult de la el, ori deloc, dar deloc :)). Cum nu ma innebunesc dupa Carrie, de exemplu. Sau cum stiu ca n-o sa pot niciodata sa citesc Turnul Intunecat.
In privinta SF-ului, nu stiu daca o sa ma prinda genul asta, cam prea tarziu :))
Frumoasa recenzie!Felicitari!Doar .ca eu si SF-ul….
Multumesc mult, Arci! 🙂
Nu sunt fan S.F., dar cu așa o prezentare, s-ar putea să mă răzgândesc…
Merci, Andreea! 🙂 Daca te poate determina o serie sa indragesti genul, asta ar fi. 🙂