Doamna cu ochelari negri de Sidonia Drăgușanu-recenzie

Doamna cu ochelari negri de Sidonia Drăgușanu-recenzie

Doamna cu ochelari negri

Nuvele

Autor: Sidonia Drăgușanu

Editura: Hiperliteratura, 2017

Număr pagini: 299

Despre autoare

Sidonia Drăgușanu – Scriitoare și jurnalistă (1908-1971)

  S-a născut la București, a urmat institutul francez Choisy-Mangiru (1919-1926), a debutat în presă în 1933 și în proză în 1934. Cu romanul de debut „Într-o gară mică” a fost premiată de Editura Cugetarea pentru „cel mai frumos roman de adolescență”.  De-a lungul carierei a scris mai multe romane, piese de teatru care s-au jucat în teatrele bucureștene și din țară până în anii 80, cărți pentru copii. A avut emisiuni la radio și la TV. Volumul „Doamna cu ochelari negri” publicat postum în 1974, cuprinde ultimele scrieri ale autoarei. Poveștile Sidoniei, scrise în stilul deja consacrat în piesele ei de teatru-genul ”comedie dramatică” – surprind oameni în ipostaze diverse, în relații de serviciu pe șantiere sau în întreprinderile comuniste, în locuințele colective sau în vacanțe în stațiunile patriei. Deși sunt scrise în urmă cu 40 de ani, nuvelele Sidoniei conțin tipologii actuale – ariviști, femei fatale, soții fidele, amante inocente, admiratori timizi sau birocrați – și toate au un numitor comun: relația de cuplu. Care nu s-a schimbat prea mult azi.”

  Am mai citit de autoare „Moața, Creața și Grasu’ la bal” și urmează să citesc romanul „Într-o gară mică”.

   Nu am citit de mult literatură clasică. Mă bucur că am descoperit cărțile Sidoniei Drăgușanu și am luat o pauză de la literatura contemporană.  Deși fiecare din cele două au valoare proprie, fără necesitatea de comparare.

   Așa cum scrie în prezentarea despre autoare, Sidonia Drăgușanu are la baza scrierilor ei relațiile de cuplu, accentuând unicitatea și drumul lor cu bune și rele, dar și al sentimentelor. În aceste nuvele ea scoate în evidență diferența umană și o așează uimitor, fără a oferi sfaturi.  Fiecare nuvelă prezintă realități ale vieții sociale din acele vremuri, neschimbată chiar și în zilele noastre. Aceleași idealuri morale, exprimate cu o eleganță artistică în diferite conflicte reale ale oamenilor de diferite tipuri.

   Se vede îndemânarea și experiența autoarei de a transpune personajele ca într-o piesă de teatru, pentru că fiecare operă scrisă în această culegere de nuvele poate fi reprezentată pe scenă. Drama fiecărui personaj și caracterul lui este expusă uneori prin monolog, alteori prin dialog. Toate însoțite de un umor fin caracteristic operelor clasice și asemănător scrierilor lui Caragiale, dar scrise alert, asemeni scrierilor contemporane.

   Dacă subiectul principal se învârte în jurul relațiilor de cuplu, pe plan secundar ne sunt prezentate alte relații. Prietenia, relațiile de familie și altele.

„ – Șezi, drăguță, nu pleca, nu mă lăsa singură.

Și pe ea poate o speria fericirea care-i venise. O sili aproape pe Ana să rămână.

– Dumneata știi că de când au plecat, de trei ani, asta e prima scrisoare? Mi-au lăsat bani din ce să trăiesc, dar o mamă trăiește numai din bani? S-au supărat pe mine că n-am vrut să mă duc la cununie. Eu visam altceva pentru băiatul meu… A luat o văduvă… Ei, și ce dacă a luat o văduvă? – puse tot ea întrebarea, ridicând tonul, ca și când ar fi înfruntat părerea altcuiva. „

 

   Iată că într-un scurt fragment ne este prezentată relația mamă-fiu, distanțată. Suferința maternă cât și fericirea la veștile primite despre copilul ei. O problemă încă actuală și sensibilă.

   Mă bucur că s-au reeditat cărțile autoarei. Mi-ar fi plăcut ca scrierile ei să ajungă în școli. Ar fi fost o lectură de plăcere, nu una obligatorie pentru elevi. Un model ca om și scriitor.

credea mai mult în viață decât în gloria operei”.

  Un principiu fundamental pentru a duce creația literară spre artă. Chiar dacă nu punea opera mai presus de omenie, calitatea creată de Sidonia Drăgușanu este incontestabilă.

   La sfârșitul cărții pe file ce par vechi și pline de nostalgie, stă scrisă o scurtă biografie a autoarei. Din paginile prețioase se înțelege cât de valoroasă era Sidonia pentru cei din jurul ei. În calitate de om și scriitor fiind apreciată, apreciere născută și în cititor în urma aprofundării vieții și scriiturii de calitate.

Spre maturitate, Sidonia și-a dezvoltat un stil lejer, dar înțepător cu ironii fine și aluzii ce uneori puteau trece drept „ șopârle” la adresa regimului. Stilul și nișa literară pe care s-a manifestat i-au asigurat succes la public greu de digerat de breaslă. „

   Nu aș putea spune că este o carte care se citește la cafea, deși sigur am începe ziua cu zâmbetul pe buze, dar nici nu e se citește greoi. Nu sunt folosite multe regionalisme, ca în marea majoritate a operelor clasice. Totuși lectura acestor nuvele necesită atenție din pricina profunzimii textelor. În spatele umorului ascunzându-se o dramă bine conturată și așezată cu măiestrie pe hârtie hoinărind printre tristeți, prietenii, pasiuni, gelozii, dorințe, iubiri împărtășite sau nu.

   Pe acele vremuri exista multă cenzură, criticați drastic politic. Ca urmare- morala ascunsă foarte bine în rândurile comice făcută spre a încânta publicul- a fost apreciată. Un adevăr spus cu jumătate de gură, într-o manieră demnă de un statul regal.

„ – Stăteau unul lângă altul, gură-n gură, și-și vorbeau, își sorbeau cuvintele din gură. Nu le mai trebuia vin. Beat n-am fost nici eu: l-am văzut cu ochii mei cum îi ștergea ochii cu batista lui… Pesemne ea plângea…

– Au dat în doaga copiilor! Mai mare râsul!

– Să fi fost barem una mai tinerică!

– Astea mai bătrâne sunt mai ale dracului… Sunt unse cu toate alifiile!

– Chiar bătrână, bătrână nu e: să tot aibă patruzeci de ani. Adică cam de-o seamă cu el. Dar dumneata n-ai mai mult de treizeci… Așa-i? Ea nu răspunse. Ascultase totul fără să spună un cuvânt.

– Uite-o ! Uite-o !”

Recomand Doamna cu ochelari negri tuturor celor care iubesc literatura de calitate!

Facebook Sidonia Drăguşanu

Verifică disponibilitatea cărţii ,,Doamna cu ochelari negri” de Sidonia Drăgușanu în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Moața, Creața și Grasu’ la bal-Sidonia Drăguşanu

Recenzii cărţi

 

 

 

 

Vero Budea (Vero)-Redactor/// Iubesc viața și oamenii, sunt o fire sociabilă, deschisă, loială, apreciez persoanele sincere cu coloană vertebrală, pasiunile mele sunt scrisul și cititul, deși sunt încă o amatoare. Sunt deschisă la tot ce e nou și folositor. Familistă convinsă, soție, mamă, fiică, noră și prietenă. Nu suport minciuna și trădarea. Găsesc fericirea în lucrurile mărunte. Pentru mine nu există nu pot, numai nu vreau, iar eu vreau. Literatura pe tocuri e locul unde mă simt acasă, un loc unde prietenia și bunul simț mă îmbrățișează.

16 COMMENTS

  1. Vero, deci m-ai covins! Chiar vreau sa citesc ceva de Sidonia Dragusanu! Povestile de pe vremuri au un farmec aparte. Intotdeauna m-a fascinat cum in ciuda contextului, natura umana ramane aceeasi. Din ce imi dau seama, seamana un pic cu stilul Rodicai Ojog-Brasoveanu. Acelasi mod de a descrie societatea. Bine, n-am de unde sa stiu cu certitudine pana nu citesc.

    • Sorina , ma bucur. Amândouă autoarele au o eleganță, dar dupa parerea mea Sidonia Drăgușanu scrie un pic mai complex si mai elegant. Sunt curioasă de parerea ta, mai ales va stiu ca tu esti fan Rodica OB

  2. Cred ca mi-ar placea si mie sa-i citesc cartile.Cand mi-ai spus prima data ce citesti ma gandeam ca-mi suna extrem de cunoscut numele.Citind ce ai scris despre autoare am realizat ca precis am vazut sau auzit emisiuni de-ale ei pentru copii si precis si piese de teatru.
    Felicitari pentru recenzie Vero!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.