„Iubiți, băieți! Și, mai ales, iubiți fete frumoase și grațioase; ele au leac pentru rele, parfumează putreziciunea, schimbă moartea în viață… Iubiți, băieți!”

Dom Casmurro, de Machado de Assis – Editura Allfa – recenzie

Dom Casmurro

Machado de Assis

Titlul original: Dom Casmurro

Editura: Allfa

Grupul Editorial All

Colecția „Iubiri de altădată”

Anul apariţiei: 2012

Traducere și note de: Simina Popa

Număr pagini: 320

Gen: Dramă, Romantic

Cotație Goodreads: 4,26

   Voi începe prin a vă spune cum am ajuns eu să citesc „Dom Casmurro”. Ce m-a adus aici. Poveste veche, începe cu mulți ani în urmă. Nu mă refer la romanul în sine, ci la motivația mea de a-l citi.

   Poate o să râdeți, poate nu, dar o telenovelă mi-a deschis apetitul pentru el. „Legături de familie”, telenovelă braziliană, produsă de Globo în 2000 și difuzată la noi prin 2004. Aveam 14 ani și m-a fascinat povestea de dragoste dintre Capitu și Fred (bine, unde îmi și plăcea un pic de Fred). Am reținut până astăzi un detaliu: numele „Capitu” a fost ales de tatăl fetei, ca un omagiu adus romanului scris de Machado de Assis, „Dom Casmurro”. Așa îmi place când un popor își promovează literatura! Ca dovadă, peste ani, când am dat peste „Dom Casmurro”, am zis „Trebuie să-l citesc!”.

   „Dom Casmurro” este o capodoperă a literaturii braziliene, iar Machado de Assis este considerat un geniu al literaturii, alături de Dante, Shakespeare și Cervantes. De asemenea, „Capitu” este cunoscut drept al treilea roman al „trilogiei realiste” a lui Machado de Assis, alături de „Memoriile postume ale lui Brás Cubas” și „Quincas Borba” (sursă Wikipedia, după Andrade, 2001).

   În esență, este vorba despre o poveste de dragoste. Povestea dintre Capitu și Bento, relatată la ani distanță de protagonistul ei, ajuns „Dom Casmurro”, în traducere, „ursuzul”.

„Nu te uita în dicționare, „Casmurro” nu e folosit aici cu înțelesul pe care-l dau acestea, ci cu cel născocit de ceilalți: „Om tăcut și închis în sine”. „Dom” e adăugat din ironie, să-mi dea aere de nobil.”

   Încă de la primele rânduri, îți dai seama că autorul are un stil aparte, distinct de tot ceea ce se scrie în zilele noastre.

„Cititoarea care îmi e prietenă și a deschis cartea asta ca să se odihnească între cavatina de ieri și valsul de astăzi ar vrea s-o închidă cât mai deg

rabă, văzând că ne apropiem de o prăpastie. Să nu faci asta, draga mea; voi schimba direcția.”

   Publicată în 1899, cartea este o mărturie a acelor vremuri, a societății braziliene de dinaintea abolirii sclaviei. Știu, la momentul apariției lui „Dom Casmurro”, sclavia era abolită în Brazilia, dar acțiunea începe în jur de 1857.

   Bentinho este un băiat de 15 ani, ce locuiește împreună cu mama sa, dona Gloria, unchiul și verișoara sa. Cu toții se aflau în aceeași situație. O casă cu trei văduvi, așa cum chiar Bentinho spune.

   Romanul se deschide cu scena în care José Dias, un fel de secretar al familiei, o informează pe dona Gloria de apropierea băiatului de Capitu, fata din vecini; Bentinho și Capitu au crescut, practic, împreună, au trecut prin aceleași experiențe, iar de la un timp, Bentinho a început s-o vadă altfel… O posibilă relație între cei doi ar zădărnici planurile mamei, de a-l trimite la seminar.Dom Casmurro - Machado de Assis

„„Pe ascuns…”

„Tot timpul împreună…”

„Dacă se îndrăgostesc unul de altul…””

   Și ne întoarcem și mai mult în trecut, când dona Gloria a făcut o promisiune în fața lui Dumnezeu; primul ei copil se născuse mort, așa că a promis că dacă urma să aibă un fiu, acesta va urma cariera de preot.

   Anii au trecut, termenul a sosit, dar dona Gloria nu ar dori să se despartă de fiul ei. Cu toate acestea, promisiunea e promisiune.

   Nici Bentinho nu voia să plece la seminar, pentru că deja se îndrăgostise de Capitu. Așa că pune la cale un plan de a evita plecarea.

„Ne-am jurat din nou că aveam să ne căsătorim unul cu celălalt, iar înțelegerea n-a fost pecetluită doar printr-o strângere de mână, cum se întâmplase în curte, ci și prin contopirea buzelor noastre îndrăgostite… Poate o să tai asta la publicare, dacă mă răzgândesc până atunci; dacă nu, atunci așa va rămâne. De fapt, poate rămâne de pe acum, pentru că, până la urmă, e apărarea noastră. 〈…〉

Cât despre sigilarea ei, așa cum Dumnezeu a făcut mâinile curate, a făcut și buzele curate, iar răutatea vine mai degrabă din mintea ta coruptă decât din cele ale acelei perechi de adolescenți…”

   Mă gândeam să păstrez un pic suspansul în acest punct al narațiunii, dar descrierea de pe spatele cărții dezvăluie destule, așa că nu mă tem să ofer spoilere: Bento renunță la preoție, o ia de soție pe Capitu, totul merge bine, păstrează legătura cu alt cuplu, format din Escobar (nu Pablo, deși urmașii personajului s-or fi mutat la un moment dat în Columbia, mai știi?), colegul lui Bento de la seminar și Sanchinha, prietena din copilărie a lui Capitu. Într-un final, apare și copilul mult așteptat, un băiețel botezat Ezequiel. Escobar și Sanchinha aveau deja o fată, iar Bento și Capitu erau puțin invidioși, văzând că în cazul lor, copilul întârzie.Dom Casmurro - Machado de Assis

   E, începând de aici păstrez secretul! Nu se termină ca în basme, cu nunta, „Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.” Nu. Bento ajunge la o concluzie șocantă, iar situația este cu atât mai complicată cu cât nu poate fi sigur de ea. Nu trebuie decât să citiți cartea pentru a afla despre ce e vorba. Doar un indiciu vă dau: am observat o asemănare destul de mare cu „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”…

„O idee care se tot înnegrea în mine și-a deschis aripile și s-a apucat să se zbată în toate părțile, cum fac ideile care vor să iasă.”

„Gelozia mea era intensă, dar de scurtă durată; îi trebuia puțin ca să distrugă tot, dar același puțin ar fi putut pune la loc cerul, pământul și stelele.”

„Am fost într-atât de gelos, încât orice mic gest mă afecta, cea mai neînsemnată vorbă, orice insistență; de multe ori era de ajuns indiferența. Am sfârșit prin a fi gelos pe tot și pe toți. Un vecin, un partener de vals, orice bărbat, tânăr sau adult, mă umpleau de groază sau de neîncredere.”

   Poate lectura o să vi se pară cam încurcată sau lentă, din cauza stilului abordat în acea perioadă (recunosc că mi s-a întâmplat). Machado de Assis, în stilul său unic, găsește „soluție” și pentru asta:

Clatină-ți capul, cititorule; fă toate gesturile de îndoială. Azvârle cartea asta cât colo, dacă nu cumva ai făcut-o până acum, de plictiseală; orice e posibil. Dar, dacă n-ai făcut-o deja, ci abia acum, sunt sigur că o s-o iei iar și o s-o deschizi la aceeași pagină, fiindcă nu-ți vine să crezi că autorul ei spune adevărul. Și totuși, nimic mai adevărat. Capitu chiar așa a vorbit, cu acele cuvinte și în acel fel.”

Surprinzător sau nu, chiar așa am făcut, i-am urmat sfatul!

Ecranizări

   Fiind un roman de referință în literatura braziliană, a fost adaptat sub mai multe forme: filme, miniserii, piese de teatru, chiar și benzi desenate. Cea mai recentă este miniseria „Capitu” (2008), o paradă a actorilor cunoscuți de mine din iubitele telenovele braziliene, printre care Eliane Giardini (Nazira din „Clona”, pentru cine știe), Maria Fernanda Candido (frumoasa italiancă Paola din „Terra Nostra”). Deși are accente parodice și moderniste, am fost impresionată de fidelitatea ce a însoțit transpunerea faptelor.

   Romanul a fost adaptat și pentru cinema, în filmele Capitu (1968) – un clasic al cinematografiei braziliene, unde am avut ocazia să urmăresc un Raul Cortez tânăr (bancherul Francesco din „Terra Nostra”, mi se părea mie cunoscut de undeva!) – și Dom (2003), cu aceeași Maria Fernanda Candido în rolul principal.

Despre autor:

   Joaquim Maria Machado de Assis (1839-1908) este considerat cel mai important autor al literaturii braziliene.

  Opera lui a fost influențată de schimbările politico-istorice din acea vreme, publicând „trilogia realistă”, formată din „Memoriile postume ale lui Brás Cubas”, „Quincas Barbas”, „Dom Casmurro”. Aproximativ în aceeași perioadă, a mai scris „Esaú e Jacó” și „Memorial de Aires”.

   Criticul literar american Harold Bloom l-a inclus în lista celor mai mari o sută de genii ale literaturii, alături de Dante, Shakespeare și Cervantes.

Cartea Dom Casmurro, de Machado de Assis poate fi comandată de pe site-ul Editura All

Recenzii cărţi romance

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Surse foto: arhivă personală, IMDb

 

***Sorina Ciocârlan***Bună! Sunt Sorina și îmi plac cărțile bune. Pun suflet în tot ceea ce îmi place, iar printre pasiunile mele se numără cititul, scrisul, filmele, pisicile, dulciurile. Atunci când „mi se pune pata” pe ceva, indiferent că e carte, film sau opera întreagă a unui autor, sunt de neoprit: fac ce fac și aflu tot despre subiect, îl analizez și îl întorc pe toate părțile. Care sunt subiectele astea, care mă „obsedează”? Agatha Christie, Rodica Ojog-Brașoveanu, Harry Potter, mai nou, Cassandra Clare. Da, pentru că „obsesiile literare” se schimbă, când unele se epuizează, scad în intensitate și apar altele noi. Asta nu înseamnă că dispar de tot, rămân acolo și așteaptă să fie reactivate. Și când sunt reactivate, să te ții!...

18 COMMENTS

  1. Sorinache, îmi place recenzia ta pentru că e scrisă cu drag. Pentru că te interesezi despre o eventuală ecranizare, actori… Bravo!!! Te admir!

    • Merci! E, subiectul m-a atras inca de cand am vazut “Legaturi de familie” si am aflat povestea numelui Capitu 🙂

  2. Îmi place mult ce ne-ai relatat referitor la această carte! Cu siguranță o voi avea în vedere! 🙂

    Ai scris o recenzie super! Bine scrisă, documentată etc. 😀

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.