Falsul candidat – Trilogia Reichului – Brian Klein – blog tour

Titlu: Falsul candidat (Trilogia Reichului)

Autor: Brian Klein

Editura Niculescu

Număr pagini: 368

Anul apariţiei: 2025

  ”Un thriller la fel de bun ca Ziua sacalului.”(The Scotsman)

  ”O carte cutremurătoare despre pasiune și putere.” (London Economic)

    Dar și despre mituri, legende, credinţe, loialitate, și teorii ale conspirației.

  Conform istoriei acceptate, la data de 30.04.1945 Hitler și Eva Braun s-au sinucis în buncăr, după ce, doar cu 36 de ore înainte, se căsătoriseră în fața unui grup de prieteni naziști. Se spunea că după moartea lor corpurile au fost scoase din buncăr pe o ieșire secretă, stropite cu benzină, incendiate și apoi îngropate într-un crater în grădina Cancelariei Reichului. După trei luni, pe 17 iulie 1945, liderii politici victorioși s-au întâlnit pentru a discuta despre “noua ordine din Europa”. Erau Stalin, Truman, secretarii lor de externe, cu doi tranlatori, la masă într-un apartament discret din spectaculosul palat Cecilienhof-Postdam. Aici Stalin a dezvăluit că zvonurile privind descoperirea celor 2 cadavre au fost inventate și propagate de soldații Armatei Roșii, care însă nu au reușit să găsească nici o urmă din rămășițe. Stalin era convins că moartea lor a fost înscenată și că ei trăiesc undeva.

  Părerile unor istorici dar și teoriile conspirației susțineau că Hitler și Eva, la fel ca mulți alți naziști renumiți, se refugiaseră în Argentina. Acolo, datorită ideilor naziste ale președintelui și soției lui, dar și urmare a unor sume de bani, capii naziști își găsiseră un cămin. Unii i-au zis fantezie, alții conspirație, dar mulți cred că a existat un mare semn de întrebare în privința Fuhrerului și a credinciosului său Martin Borman. Se pare că acesta fusese artizanul aparentei sinucideri, a scăpării dar și a viitorului, nu degeaba Borman era numit “eminența cenușie“ a lui Hitler. Toate acestea au pus bazele unor povești care au țesut împreună istoria, ficțiunea, conspirația, realitatea. Cât este adevărat și cât imaginație rămâne o perpetuă întrebare a istoriei.

  Așa este și “Falsul Candidat” primul volum al “Trilogiei Reichului.”

  Autorul ne prezintă alternativ evenimentele, începând din 1945 până în 2012. Punctul de pornire este intrarea rușilor în Germania și buncărul lui Hitler. În dimineața din 30 aprilie 1945, șoferul personal al lui Hitler i-a condus pe el, Eva și Borman la un Mercedes nemarcat. Ceva mai devreme, frizerul lui Hitler îi schimbase puțin înfățișarea tăindu-i mustața, despre care mulți spuneau că este trăsătura marcantă a acestuia.

  Dar fața îi va putea fi recunoscută și peste ani, datorită ochilor “hipnotici” albaștri ca oțelul, și a pomeților pronunțați. Apoi, deghizați, cei trei au fost conduși, de șoferul priceput, pe drumuri lăturalnice, cu mici incidente, până în portul Kiel.

  Acolo, înghesuit între submarinele și vasele de război avariate, era un mic cargobot, pe care Borman îl cumpărase cu câteva luni înainte. Vasul fusese construit în America de Sud și înmatriculat într-un port de pe coasta de sud-est a Argentinei, echipajul fusese plătit generos să-l aducă în port și să-l ascundă. Cu cinci zile înainte Borman pusese la punct plecarea și adusese ultima piesă – unul dintre cei mai importanți și devotaţi nazişti, comandant al Marinei germane-Hans Kapper să preia vasul.

 Pe lângă cei trei pe vas mai urcase un personaj, un doctor estetician, ale cărui operații, făcute pe navă, vor schimba fizionomiile celor trei. Doar că la sosire vor fi din nou doar trei călători. După încheierea războiului, Argentina a primit un număr mare de naziști, cu averile lor, dar cel mai important transport a fost cel al Fuhrerului. Borman aranjase ca vasul să fie încărcat cu lăzi mari nemarcate, care conțineau tablouri valoroase, pietre prețioase și 2 tone de aur-însumând peste 250 milioane de dolari, ca o taxă de trecere. Chiar Peron aranjase ca fugarii să fie preluați, de pe pista de avion improvizată, de o limuzină din flota lui personală și duși la noua locație – o fermă în El Calafate.

  În noiembrie 1944 Borman trimisese planuri detaliate echipei de arhitecți argentinieni pentru că reședința urma să ascundă un secret: la exterior semăna cu orice fermă, dar în interior erau mobilierul și operele de artă care fuseseră în Berghof, locul iubit al lui Hitler din Alpii bavarezi. Ferma se numea El Blondi, după numele câinelui lui Hitler, un alsacian pe care fusese nevoit să-l ucidă, înainte de plecarea din buncăr. La fermă mai locuiau oamenii de serviciu super verificați, medicul lui Hitler care-i făcea injecții cu stimulente (droguri), și paznicii înarmați. Cel carea transmitea ordinele, primite de la Fuhrer, era Borman. Tot el, în ultimii ani ai războiului, trimisese importante sume de bani și cantități de aur și bijuterii în băncile din Elveția și Argentina.

   Bazându-se și pe alți naziști proeminenți și foarte credincioși Fuhrerului, Borman pune la cale un plan de viitor. În primul rând schimbarea numelui, ei trei vor deveni familia Franklin: Ronald = Borman, Gerald = Hitler, fratele lui și soția acestuia Emilia = Eva. Apoi va înființa Corporația Franklin Pharmaceutical, inițial în Argentina, cu filiale în toată lumea, în final va muta sediul central în America, în conducere aflându-se mulți foști naziști, sigur cu nume schimbate, dar cu convingeri neclintite.

  Hitler și Eva au avut un fiu Richard, care a crescut la fermă, dar după terminarea școlii s-a mutat cu unchiul Ronald (Borman) în America și și-a clădit acolo o viață de bogătaș, filantropist, șef al Consorțiului Franklin.

 Sfătuit de Borman, dar și datorită firii sale de Casanova, va avea pe lângă soția și fiul său John, o mulțime de amante și alți 4 copii – trei băieți și o fată.

 Mamele alese să semene cât mai bine cu rasa ariană, dispăreau din peisaj și copiii au fost încredinţaţi unor familii naziste aflate în întreaga lume, creșterea și educația lor fiind finanțată de Borman. În timp aceștia au ajuns în posturi bune: doctor, avocat, șef de corporație.

  Iar John fusese crescut și educat în America, după moartea lui Hitler nici nu mai ajunsese în Argentina. Devenise un american în comportare și atitudine, dar cu puternice idei și credințe secrete naziste. Era căsătorit, soția nu știa nimic despre trecutul familiei sale, avea un fiu Bill, intrase în politică, mai întâi senator și acum candidat la președinție, părând să fie favoritul publicului.

 Dar trecutul îi ajunge din urmă, Borman renunțase la multe lucruri din trecut, dar servieta lui cu inițialele M.B., care-l însoțise din Germania, și conținea actele originale ale lui, Hitler și Eva, două role de filme și medaliile primite inclusiv Crucea de Fier, a fost închisă la Banco Estero într-o casetă de valori cu numărul 1321. Un grup de delicvenți pun la cale jaful secolului și fură de la bancă peste 120 de casete de valori, între care și cea cu numărul 1321. Jaful surprinzător are loc cu o precizie militărească, totuși firma de pază pe care o deținea Richard dă de anumite elemente. Intervențiile se termină cu moartea jefuitorilor, dar fără a fi găsită servieta..

  Sigur că toate evenimentele vor atrage atenția polititiei și în final a F.B.I-ului, a Mossad-ului și a Interpolului. Cei mai tenaci și înverșunați sunt Inspectorul Vargas din Buenos Aires și prietenul lui detectivul Hembury din Los Angeles. Cu elemente legale sau chiar încălcând normele, ei vor reconstitui povestea, vor vorbi cu supraviețuitorii, vor constata că Eva Braun = Emily Franklin nu murise, iși schimbase numele și construise pe locul fermei o altă casă, şi urma să împlinească 100 de ani.

  Și avem o mulțime de evenimente, cercetări pe diferite continente, crime, morți ciudate, atacuri, pentru că Richard nu se dă în lături de la nimic, în încercarea de-a nu-l implica pe fiul său, pentru ca acesta să-și poată continua ascensiunea. Pe de altă parte Vargas și colegul lui îi vor implica pe toți cei pe care-i cunosc, inclusiv presa, o corespondentă externă pentru BBC.

  Ce se va întâmpla veți vedea citind cartea și urmând cu personajele toate etapele luptei lor.

 Cine va găsi servieta ? Unde? Ce indicii le dă? Ce descoperă Vargas despre ceilalți copii ai lui Richard? Ce se întâmplă cu Vargas și Hembury? Ce se întâmplă cu Richard? Dar cu oamenii lui? Ce va face John? Va reuși ce și-a propus? Sau?

  Trebuie neapărat să citiți cartea, este interesantă, plină de acțiune, scrisă într-un stil cinematografic.

  Abia aștept să citesc și celelalte două volume ale trilogiei: “Profeția Fuhrerului” și “Ultimul Reich”, mai ales că Hitler plănuise să construiască o nouă dinastie, conform propriilor cuvinte: “Noi credem că trebuie să existe conducători. Supraoameni pe care să îi urmeze masele. Vrem să creștem o rasă de oameni cu creierul și fizicul necesare pentru a conduce lumea“.

Recenzii cărți

Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Falsul candidat

Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:

Anca și cărțile  

Fata cu cartea  

Analogii, Antologii 

Ciobanul de Azi 

Cărțile mele 

Citește-mi-l

Falled 

Biblioteca lui Liviu