„Cred că, dacă le-ai întreba și dacă ar vrea să-ți răspundă cu toată sinceritatea, cele mai multe dintre femei ți-ar spune că nu-și doresc altceva decât să tragă un pui de somn.”

Frumoasele adormite - Stephen

Frumoasele adormite – Stephen & Qwen King – Editura Armada (Nemira) – recenzie

Frumoasele adormite

Autori: Stephen & Qwen King

Titlul original: Sleeping beauties

Editura: Armada (imprint al Grupului editorial Nemira)

Anul aparitiei: 2017, 2018

Traducere din limba engleză de: Ruxandra Toma

Număr pagini: 836

Gen: Fantasy, Thriller

Cotație Goodreads: 3,75

   Frumoasele adormite – Stephen  – recenzie carte

   Că Stephen King are obiceiul de a scrie mult (ca mine, o fi zodia de vină?) nu este ceva nou. Cu „IT” m-am luptat corp la corp nu pentru că nu mi-ar fi plăcut, ci pentru că pur și simplu, este foarte voluminos. La fel și acest nou roman, scris în colaborare cu fiul mai mic, „Frumoasele adormite”. Nu se mai dădea terminat. Și aflăm din postfață că varianta inițială era și mai lungă!

   Oricum, tot ce pot spune „la cald” este că le-a ieșit foarte bine! Compoziția este omogenă, practic nu mi-am dat seama care părți le-a scris tatăl și care fiul (cu excepția unor expresii și referințe inconfundabile ale lui Stephen King). Stilul kingian se păstrează în familie: subtext ascuns în spatele acțiunii intense și a subiectului fantasy.

De asemenea, țin s-o felicit pe traducătoarea Ruxandra Toma! De fiecare dată face o treabă foarte bună cu romanele lui King!

   Revenind la acțiune, majoritatea faptelor se petrec în Dooling, o regiune din Munții Apalași, deși fenomenul Aurora cuprinde întreaga lume: toate femeile adorm și nu se mai trezesc, iar la puțin timp, sunt acoperite de o materie albă, ca un cocon. Desigur că primul gest al celor din jur este să le trezească și să rupă acea pânză. Proastă decizie! „Violent” este un eufemism pentru reacția adormitelor: au loc atacuri demne de puteri nepământene, mutilarea și chiar uciderea celor care le-au trezit, după care femeile cad din nou în somn, iar învelișul se reface. Așadar, frumoasele adormite sunt un pericol pentru oricine încearcă să le deranjeze din somn, fie ei soți, fii, prieteni, colegi…

   Nimeni nu cunoaște natura sau cauzele acestui fenomen: este o boală provocată de un virus? De ce sunt numai femeile afectate și de ce se manifestă doar după ce adorm?

   Aparent, singura soluție la îndemână este evitarea adormirii. Toate femeile fac eforturi supraomenești pentru a rămâne treze zile la rând. De multe ori m-am gândit că acest context este scuza perfectă pentru a consuma droguri. Cum trebuia evitat somnul cu orice preț, era permis să se recurgă la tot felul de stimulente mai mult sau mai puțin legale: de la nevinovata cafea mai tare până la metamfetamină, cocaină, heroină sau orice tip de drog ce putea menține starea de veghe.

„- Ce-ați luat? întrebă Clint. Tu și cu Linny. Ce-ați luat? Coca?

– Nee, pe aia am păstrat-o pentru mai târziu, zise Lila.

– Nicio problemă, doamnă șerif, te apăr eu, interveni Barry. Am să invoc starea de urgență. Nu te-ar condamna nici un juriu din toată America.”

   Cine ar putea explica efectele drogurilor mai bine decât Stephen King? Cu acest prilej, sunt descrise toate efectele consumului de substanțe, atât cele de moment, cât și cele pe termen lung, atât cele aparent pozitive, cât și cele negative.

   Cu toate stimulentele folosite, pentru cele mai multe dintre femei este imposibil să rămână treze atât timp, prin urmare, somnul le cuprinde, una câte una…Frumoasele adormite - Stephen & Qwen King

   Ca în orice roman, personajele sunt numeroase și probabil din acest motiv, ele sunt menționate la început, ca într-o piesă de teatru.

   Facem cunoștință cu Lila Norcross, șeriful orașului și soția lui Clint Norcross, psihiatrul penitenciarului. Cei doi au un fiu adolescent, Jared. Alte personaje sunt Frank, ce lucrează la Protecția Animalelor, un om bun în fond, dar cu probleme privind controlul furiei și consumul de alcool. Are o soție, Elaine, și o fiică de 12 ani, Nana.

   Un personaj cu totul deosebit este Evie, femeia arestată de Lila chiar în dimineața izbucnirii epidemiei de somn. Se observă de la început că nu este o persoană obișnuită, ci mai degrabă, o ființă supranaturală. De fapt, nu putem să-i ignorăm numele cu trimitere biblică la prima femeie de pe Pământ. Boala somnului nu o afectează, adoarme și se trezește normal, ghidează șobolanii și moliile, acestea din urmă având o strânsă legătură cu fenomenul Aurora.

Michaela Coates este o jurnalistă celebră, fiica lui Janice Coates, directoarea penitenciarului. Alături de Evie, este una dintre preferatele mele.

Cum ajung să interacționeze toate aceste personaje veți afla din carte.

   Există nu numai personaje umane, ci și o „trupă” de animale fantastice, mai degrabă mitologice: un tigru alb, vulpoiul (preferatul meu), un șarpe roșu, un papagal verde, toate adunate în jurul Copacului.

   Mult timp m-am întrebat ce se întâmplă cu acele femei adormite. Visează? Sunt în comă? Iar autorii n-au întârziat să-mi răspundă. Femeile ajung în altă parte a Copacului (veți înțelege citind cartea), în același loc, dar într-un viitor apocaliptic, în care lumea, așa cum o știm, nu mai există; o lume pustie, distrusă de războaie și alte calamități. O lume în care timpul trece mult mai repede decât în prezent.

  Ajunse acolo, femeile construiesc o nouă civilizație, se organizează și în ciuda dorului inițial de vechea existență, fac din acel pustiu un loc primitor.

Se mai pot ele întoarce? Sau dacă da, mai vor ele acest lucru? Nu puteți afla decât citind…

   Mi-a plăcut cum se împletesc viețile oamenilor de rând cu fenomenul Aurora, modul în care acesta afectează viețile tuturor. Dispariția sub coconi a femeilor provoacă o criză de nedescris în lume.

   Subtextul cărții ne spune câte ceva despre diferențele dintre sexe. Femeile construiesc, bărbații distrug. Rămași într-o lume fără femei, care să-i tempereze, bărbații adoptă ca unică soluție războiul. Totodată, mulți bărbați nu știu cum să se descurce fără o prezență feminină în viața lor.

„Linny îi povestea acum despre nenumăratele apeluri de urgență pe care le primise. Mai mult de zece din partea unor bărbați care, aidoma lui Reed Barrow, se pomeniseră din senin că trebuie să aibă grijă singuri de bebeluși de sex masculin.

– Câțiva dintre idioții ăștia încurcă-lume au vrut să le explic eu cum să-și hrănească proprii copii!”

   De ce iubesc eu scrierile lui King? Pentru mesajele ascunse în spatele acțiunii. Pentru temele abordate, precum violența împotriva femeilor, abuzurile sexuale și de putere din închisori, misoginismul, homofobia, bullying-ul (sunt convinsă că cei 3 adolescenți care îl hărțuiesc pe Jared Norcross sunt, metaforic, aceiași din „IT”, „Christine” sau orice carte de-a lui King ce abordează această temă), controlul furiei, alcoolismul (teme prezente și în „Doctor Sleep” și „Shining”).

„Jeanette nu cunoștea motivul pentru care Ree căpătase cicatricea aceea, dar îi era lesne să ghicească cine i-o făcuse: un bărbat. Poate tatăl ei, poate fratele, poate vreun iubit, poate un tip pe care nu-l mai văzuse niciodată și pe care nici nu-l va mai vedea de acum încolo. Ca s-o spunem eufemistic, deținutele Penitenciarului pentru Femei din Dooling nu prea câștigaseră premii la concursuri, în schimb aveau multe probleme foarte serioase cu bărbații violenți.”

„Dobitocul de Peters! Hobby-urile lui erau strânsul-de-țâțe și mângâiatul-pe-cur. Incredibil cum de reușea mereu să se ocupe de ele în acele locuri unde nu băteau camerele de supraveghere. Le știa pe toate. Iar dacă spuneai ceva, dacă protestai, puteai să te alegi cu țâța răsucită, nu doar strânsă.”

    Până și Cacao, pisica judecătorului, se regăsește metaforic în alte romane de-ale lui (cel puțin „Cimitirul animalelor”) și sunt convinsă că Stephen King a avut o pisică ce a murit călcată de mașină.

   Pentru ce mai îmi place King? Pentru ironia cu care descrie programele TV de calitate îndoielnică, subiect apărut în romanele sale recente (și aici sunt sigură că era „la butoane” King senior):

„Prin minte îi trecu un gând – irelevant, dar extrem de pertinent – că postul de televiziune bipuise înjurătura, dar permisese întregii Americi să vadă cum o femeie smulge o halcă din nasul soțului ei. Prioritățile canalului de știri erau date peste cap rău de tot. 〈…〉

– Vom redifuza aceste secvențe în fiecare oră, nu din motive de senzaționalism ieftin…

„Da, sigur!” o apostrofă Frank în gând . „De parcă te crede cineva.”

– …ci pentru că aceasta este datoria noastră față de opinia publică.”

   „Frumoasele adormite” este mult prea complex pentru a fi cuprins într-o simplă recenzie. Același lucru se poate spune și despre un film. Probabil din acest motiv, ecranizarea va fi realizată sub forma unui serial. Abia așteptăm!

 Despre autori:

   Stephen King nu mai are nevoie de nicio prezentare, este unul dintre cei mai populari autori de romane și povestiri horror, thriller și fantasy.

A urmat Liceul Lisbon Falls (cei care ați citit „ JFK: 11.22.63”, vă aduce aminte de ceva?) și cursurile Universității Maine din Orono. A lucrat la biblioteca facultății și și-a publicat primele povestiri în revista Maine Campus. Este licențiat în literatură și a obținut o diplomă pentru elocuțiune și artă dramatică (iar îmi aduce aminte de „JFK: 11.22.63”).

A avut mai multe tipuri de joburi, lucrând atât într-o spălătorie industrială, cât și ca profesor de engleză la Hampden Academy. A învins alcoolismul și dependența de droguri, cu ajutorul soției sale, Tabitha, și ea scriitoare. Cuplul are 3 copii, dintre care 2 sunt scriitori (Joe Hill și Owen King).

   Cele mai cunoscute romane ale lui Stephen King sunt „The Shining”, „Misery”, „Cimitirul animalelor”, „Carrie”, „It” , „Mr. Mercedes” ,„Doctor Sleep” , iar aproape toate scrierile sale (peste 40 de romane și 200 de povestiri) au fost ecranizate.

   Owen King este fiul lui Stephen King și fratele scriitorului Joe Hill. Talentul său literar s-a manifestat încă din adolescență. În 2005 a publicat „ We’re All in This Together”, colecție de proză scurtă, iar în 2013, romanul de debut, „Double Feature”. Cea mai recentă scriere este romanul „Frumoasele adormite”, realizat în colaborare cu tatăl său.

 Cartea Frumoasele adormite – Stephen & Qwen King poate fi comandată de pe site-ul Editura Nemira

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

recenzii cărţi

 

 

 

 

***Sorina Ciocârlan***Bună! Sunt Sorina și îmi plac cărțile bune. Pun suflet în tot ceea ce îmi place, iar printre pasiunile mele se numără cititul, scrisul, filmele, pisicile, dulciurile. Atunci când „mi se pune pata” pe ceva, indiferent că e carte, film sau opera întreagă a unui autor, sunt de neoprit: fac ce fac și aflu tot despre subiect, îl analizez și îl întorc pe toate părțile. Care sunt subiectele astea, care mă „obsedează”? Agatha Christie, Rodica Ojog-Brașoveanu, Harry Potter, mai nou, Cassandra Clare. Da, pentru că „obsesiile literare” se schimbă, când unele se epuizează, scad în intensitate și apar altele noi. Asta nu înseamnă că dispar de tot, rămân acolo și așteaptă să fie reactivate. Și când sunt reactivate, să te ții!...

23 COMMENTS

  1. Daca e o carte de S.King si mai e si o pisica in poza ,clar,e Sorina.Felicitari frumoasa recenzie!

  2. Sorina, mi-a plăcut foarte mult recenzia ta. Poza e superbă! Am reușit și eu să citesc IT anul trecut. Ador stilul inconfundabil al lui Stephen King.

  3. Deocamdată nu am in plan sa citesc SK, dar cand imi fac timp o sa fac un maraton . O sa incep cu Christine. Mi-a plăcut recenzia ta. Felicitări!

  4. Recenzia ta (superbă) parcă striga la mine:,, citește cartea! Hai!” Chiar trebuie sa fac acest lucru, altfel ma fac de ras. E normal sa ii ador filmele, dar sa nu ii citesc cartile? Crezi ca ar fi și pe gustul meu?
    Bravo, Sorinache!

  5. Mă tentează cu fiecare recenzie a ta cartile lui King dar parca tot nu pot sa pun mana pe ele, deocamdată, nu spun niciodată. Felicitări pentru recenzie!

    • Multumesc! Da, depinde de gusturi, mie, de exemplu, nu-mi plac toate cartile lui King, unele nici n-am putut sa le termin.

  6. Sorina, mi-a facut mare placere sa citesc aceasta recenzie bestiala. Big like si pentru fotografie! 🙂

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.