Fugi - Oana Arion - Editura UP
Literaturapetocuri.ro Autori români Thriller distopic

Fugi – Oana Arion – Editura UP – recenzie

   Un thriller distopic fascinant. O lume apocaliptică într-un spațiu atemporal. O compoziție a unei situații într-o lumea creată ipotetic și ficțional, dar care poate deveni o realitate în orice moment al vieții noastre. Ceea ce prezintă autoarea se poate întâmpla mâine, săptămâna viitoare sau peste 40 de ani. Un virus transmis pe rețelele de socializare, care poate modifica condiția umană aducând subiecții la stadiul de animal. Ei sunt cei Atinși. Totul devine o luptă de supraviețuire pentru cei care nu au fost afectați.

   ,,Fugi” este acel cuvânt cu semnificație ce stă la baza romanului. Pentru că despre asta este vorba, nu despre personaje, nici despre frumusețea sau estetica urâtului, ci despre situația în sine. Gândiţi-vă ce înseamnă ,,fugi” şi veţi înţelege profunzimea.

   Personajele nu sunt foarte bine dezvoltate, dar nu deranjează mai ales că ești focusat pe acțiune, pe faptul că ești în alertă și aștepți următorul eveniment cu sufletul la gură. Ce se mai întâmplă? Au trecut cu bine de primul atac, oare cine iese din colțurile întunecate? Vor reuși să scape? Încerci să înțelegi acțiunile celor angajați în fuga de supraviețuire. Și pentru că suntem la capitolul personaje, așa cum am spus și la clubul de lectură ,,Eu citesc’’, am urât personajul feminin Amira. Mai bine de jumătate din carte nu i-am înțeles acțiunile. Mi s-a părut nesinceră și cu scopuri ascunse, dar încercam să înțeleg de ce. Adevărat, spre final am reușim să înțeleg personajul, dar am rămas, totuși, cu sentimentul de ură față de ea, deși am o explicație. Cel puțin asta s-a întâmplat în ceea ce mă privește.

   Cele mai bine prezentate personaje din romanul ,,Fugi”, sunt acele creaturi, acei Atinşi. Vă spun sincer, că mie mi s-au părut reali, parcă îi avem în fața ochilor, în special în acel capitol când o mireasă iese la vânătoare. Imaginați-vă o femei îmbrăcată în mireasă, cu rochia zdrenţuită și murdară, cu gura plină de sânge, degete scârnave și plină de excremente, cu ochii ca două găuri negre, curgându-i firicele de sânge pe la colțurile gurii și scoţând sunete de animal înfometat. Aceste creaturi, Atinşii, sunt fără discernământ, împerechindu-se la nimereală și amuşinând hrana proaspătă, simțind mirosul de carne vie, sfâșiind cu mâinile goale și cu dinţii, dormind în propria vomă și în propriile excremente, devenind din oameni normali creaturi dezgustătoare și fără nicio șansă de a redeveni ceea ce au fost. Asta a reușit să facă un virus transmis.

   Pe tema apocalipsei s-au scris multe cărți, dar autoarea pune accentul în povestea ei pe călătoria dintr-un punct în alt punct și pe relațiile care se dezvoltă într-o asemenea lume, lupta pentru supravieţuire, pe degradarea ființei umane în condiții extreme și ce se întâmplă cu partea aceea întunecată a minții umane în astfel de condiții. Rămâne în sertar sau iese la iveală și ne transformăm din persoana bună și empatică într-o fiară dornică de sânge?

   Există și un întreg capitol în carte care mi s-a părut foarte interesant: O organizație religioasă, un fel de sectă. Acolo vor avea loc câteva evenimente unde sunt prezente și personajele noastre cele neatinse, care vor încerca să depăşească momentul, să supravieţuiască.

   Așa cum a spus și Oana – în situații extreme și în condițiile în care un grup este izolat, acesta își creează propriul sistem de valori, care poate duce la extreme – să crezi în orice pentru supraviețuire.

   Ne prezintă o fermă cu câteva sute de locuitori care încearcă să se protejeze de Atinși, și au găsit soluția – și-au dezvoltat un sistem propriu de apărare. Atunci când cei neatinși, adică oamenii normali, ajung pe teritoriul lor, încercând să găsească un locşor unde să îşi tragă sufletul şi să ceară ajutor, sunt luați prizonieri, legați de un stâlp pe câmpul din apropiere și lăsați ca ofrandă pentru Atinși. Aceștia s-au obișnuit și știu că atunci când se aude sunetul de masă, prin zgomote puternice venite de la fermă, este ora mesei. Se năpustesc asupra prizonierului și îl devorează, potolindu-și foamea și lăsându-i în pace pe locuitorii fermei, care chiar aveau o ierarhie, cu preoteasă, cu ritual și alte treburi din astea.

   Acțiune, dialog, psihologie, sociologie, frici, putere de supraviețuire, atacuri oribile, creaturi înspăimântătoare, trădare, minciună, neîncredere, o lume pustiită şi neagră, toate sunt prezente în acesta poveste, iar finalul este interpretativ, vă puteți crea propria poveste. Ce se întâmplă, sau cum ar fi?

 Întrebări care se pun și pe care vi le pun:

   Dacă ar fi cineva destul de abil să creeze un virus care să afecteze mintea umană, astfel încât propriu tău tată sau soț, atunci când este afectat, ar vrea să te omoare, ce ai face tu? Ce ești dispus să faci? Care este capacitatea ta de a supravieţui? Ți-ai ucide părinții, copilul, soţul, prietenii, să poți să rămâi în viață, sau accepți situația și te lași ucis?

   Eu m-am întrebat dacă instinctul meu de supravieţuire s-ar activa într-o lume apocaliptică. Răspunsul: Mai mult ca sigur, da! Aş fi în stare să ucid pentru viaţa mea? Probabil, da!

   Apropo: Voi aţi fugit de ceva în viaţă? Aveţi frici de care fugiţi? Aţi fugit de iubire? Aţi fugit pe drumul carierei? Aţi fugit de răspundere? Şi…aţi reuşit să vă opriţi şi să luaţi totul în piept. să spuneţi stop, să vă găsiţi drumul fără frică? Sau fugiţi şi acum, şi probabil veţi fugi toată viaţa? Iată…câte întrebări generează ,,Fugi”!

„‒ Fugi!

‒ Unde? Nu a mai rămas nimic. Nimic de iubit. Nimic de apărat.

‒ Doar fugi. Vei afla.”

Cartea Fugi, de Oana Arion o găsiţi pe site-ul Editura UP.

Autori români

recenzii cărţi thriller

18 COMMENTS

  1. Super recenzie Iasmy!Pentru cititorii de fantasy cred ca este o carte foarte interesanta.
    Felicitari Oana!

  2. cred ca toti avem temerile noastre si momente in care vrem doar sa fugim de toti si toate. pare o carte foarte interesanta, nu am citit nimic scris de oana arion pana acum!

  3. Am citit si eu cartea, cu ceva timp in umra, si imi amintesc cat de contrariata am fost pentru ca povestea era atat de diferita de seria precedenta. Nu zic ca nu mi-a placut cartea, ci doar ca necesita o continuare. NU-I ASA? 😀

  4. Fuga cred ca e parte integranta din viata oricui, desi pentru unii intr-o masura mai mare iar pentru altii intr-o masura mai mica. E un subiect sensibil de care multi…fug.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.