Gena - O istorie fascinantă - Siddhartha Mukherjee

Gena – O istorie fascinantă – Siddhartha Mukherjee – Editura All – recenzie

Autor: Siddhartha Mukherjee 
Titlu: Gena – O istorie fascinantă 
Titu original – The Gena – An Intimate History 
Pagini: 559
Editura: All
Traducere : Carmen Nedelcu 
   Gena – O istorie fascinantă – recenzie
   Născut la 21 Iulie 1970, New Delhi , India. A studiat la Magdalen College, Universitatea Stratford, Facultatea de Medicină Harvard, St.Columba’s School. Siddhartha este biolog, oncolog și autor. Una dintre scrierile lui care mi-a atras atenția este,  Bibliografia Cancerului. A câștigat premii literare renumite, ca exemplu „Pulitzer” fiind unul dintre autorii cei mai citiți din secțiunea non-fiction, a diviziei de Hematologie și Oncologie. A făcut practică în laboratorul laureatului Paul Berg, definind genele celulelor, schimbarea comportamentelor celulelor canceroase.
   Nu cu mult timp în urmă am vorbit despre boala Alzheimer, nici de această dată nu ne îndepărtăm foarte mult de bolile mintale. Doar că autorul a ales de a aprofunda mult mai mult gena și modul în care o boală poate fi ereditară, se merge pe calea genetică, a moleculelor și celulelor din corp. Începând cu începutul; de când, cum și cine a început să descopere importanța celulelor, componentele lor, evoluția descoperirilor, modul cum se poate modifica o celulă genetică, ba chiar ajungându-se în a se introduce o genă total modificată și incompatibilă într-un corp străin și ce modificări survin după acest experiment. Avem: ADN, Alelă, ARN, Cromatină, Cromozom, Dogma centrală sau Teoria centrală, Enzimă, Epigenetică, Fenotip, Genă, Genom, Genotip, Mutație,  Nucleu, Organit, Penetranță, Proteină, Ribozom, Transcripția inversă, Trăsături, dominantă și recesivă, Transformare și Translatarea  (genelor), acestea sunt o mică parte din subiecte.
Sunt atât de multe detalii și informații, încât rămâi absolut uimit, dar și fascinat de mințile iluminate ale științei biologice și nu numai.  
   Pentru început autorul a decis de a descrie în carte detaliile proprii, expunând gena bolilor mintale din familie. Tatăl lui face parte dintr-o familie cu cinci frați, doi dintre ei având boli mintale, unul schizofrenie, altul bipolar, și un nepot al lui Siddhartha având schizofrenie. Aceste boli încep să-l pună pe gânduri pe Siddhartha, luând în calcul de a-și face teste pentru a vedea dacă este predispus la a moșteni gena bolilor mintale, fiindu-i frică pentru că una dintre aceste boli se va transmite mai departe la fiicele lui. Înainte de căsătorie a decis de a i se confesa viitoarei soții despre predilecția bolilor mintale din familie, nedorind ca acest detaliu să rămână în umbră. Fiind absolut o acțiune de lăudat din parte lui. Ca orice femeie te gândești că este posibil ca viitorii copii să-l moștenească genetic pe tată, astfel dându-i șansa de a hotărât dacă relația va merge mai departe. Destăinuirile lui sunt absolut captivante, veți descoperi că bunica încerca să arunce vina pe schimbările din viața lor și perioada neagră din mediul social și politic, argumentând că aceste evenimente au fost cele care au declanșat apariția bolilor mintale din familie.
   Această carte este istoria nașterii, dezvoltării, influenței și a viitorului din istoria genei. Una dintre comparații este cea cu afirmația poetului Wallace Stevens „ în suma părților sunt numai părțile” el făcând referire că o propoziție este descifrată luând fiecare cuvânt în parte, același lucrul se întâmplă și cu gena, pentru a înțelege gena trebuie să  o aprofundezi mult mai în detaliu, mergând cât mai în profunzimea genetică a moștenitorilor. Evoluția cercetărilor a genelor ereditare a ajuns la o așa performanță  încât s-a clonat  genele celulelor de la  animale și oameni.
   Știați că cei 46 de cromozomi sunt divizați în 23 de la un părinte și 23 de la celălalt? întreg setul numindu-se „genom”. Siddhartha spune că genomul este o enciclopedie a tuturor genelor, cu note de subsol, instrucțiuni și bibliografie” Aflăm când s-a descoperit ADN-ul, devenind sursa de identificare a informației genetice. După anul 1970 tehnologia a transformat gena, ajungându-se la secvențierea și clonarea genei, totalitatea de extragere din organism, prelucrarea lor în eprubete, crearea de hibrizi genetici și reproducerea a milioane de copii ale unora dintre hibrizi.
   În prima parte a cărții avem dezbaterea „ Știința – Lipsă a Eredității „ – Descoperirea și redescoperirea genelor ( 1865 – 1935). Aici, autorul ne introduce în lumea primilor cercetători, călugări, în 1783. Aceștia sunt izgoniți de împăratul Iosef al II-LEA, fiind nevoiți să se așeze într-o fostă mănăstire de maici. Clădire fiind veche, din secolul al 14-lea, într-o stare rea, plină de buruieni, tufișuri, o clădire ce sta să cadă, însă călugării încet-încet, încep să o pună pe picioare. Aceștia nu erau un grup de călugări în conflict religios între știință și religie, ci dimpotrivă, știința era  lucrarea domnului de a descoperi lumea. În această mănăstire a stat  tânărul Gregor Johann Mendel. Cu siguranță cei pasionați de știință și nu numai știți anumite informații despre el, ei bine, autorul a despicat firul în patru, astfel încât veți afla lucruri picante despre evoluția lui Mendel și traseul lui în viață.
   Așa începem să pătrundem în lumea genei și a marilor maeștrii și descoperirilor lor, avem o istorie a celor mai consacrați biologi, oameni de știință, geologie, savanți, bacteriologi, etc. Nu putem uita de Aristotel, Pitagora, Francis Galton, Charles Darwin, Thomas Malthus, și mulți alții. Aici veți afla despre primi hibrizi din fasole, ale lui Mendel, despre descoperirea faptului că suntem descendenți din maimuțe, sau proiectul „Eugenia -a lui Darwin.
   Veți citi toate descoperirile, conflictele dintre ei, viața lor și a invențiilor lor, la început s-au făcut modificări genetice și descoperiri genetice pe plante și animale, apoi mai târziu  s-a trecut la oameni, ajungându-se la unele asemănări ale metodelor de cercetare științifică, biologică, chimică, botanică și nu numai.

„ Duc chipul alor mei în viitor:
Carnea mea piere, dar eu n-am să mor,
Că-mi proiectez făptura-n viitor
Din timp în timp, când mic, când mare
Și sar, din loc în loc, peste uitare. 
Thomas Hardy, Ereditate” 

   În parte a doua, aveți „ Descifrarea mecanismului eredității  ( 1930- 1970). Aici ne întoarcem în viața lui Siddhartha și a familiei lui. Punând baza pe nepotul lui, Moni, bunica și o reîntoarcere în trecut și în viața bunicilor și cunoscuților lor. Nu durează mult și bineînțeles ne întoarcem la a afla despre descoperirile și ducerea mai departe a teoriilor marilor oameni de știință despre genă și noile descoperiri.
   În partea a treia: Visurile geneticienilor” ( 1970-2001) – Secvențierea și clonarea genelor. Aici avem despre Paul Berg, Arthur Kornberg, etc. Expunând detalii despre virusul SV40, despre genom, ADN, celulele infectate și alţi viruşi. Despre colaborări, putem aminti de Lobban, Dale Kaiser. Despre importanța enzimelor și transferul ADN-ului  dintr-un loc în altul. Gena - O istorie fascinantă - Siddhartha Mukherjee
    În partea a patra, avem „ Adevăratul obiect de studiu al omenirii este omul” 1970-2005, Partea a cincea „ Prin oglindă” 2001-2005, Partea a șasea: Post-genom 2015-… iar la epilog: Bheda, Abheda. 
   Ar fi foarte mult de scris, sincer sunt o sumedenie de informații ce te lasă absolut fascinat, încerci să asimilezi toată informația și să ții cursul evoluției genei și tot ceea ce s-a descoperit de-a lungul timpului.
   Pot spune că nu o să găsiți nici măcar o frază în care să nu aveți informații de reținut, este o adevărată enciclopedie a genei, a modului cum omul poate transmite mai departe trăsăturile fizice, mentale, mintale, boli, mod de gândire. De cele mai multe ori ne întrebăm de unde am moștenit anumite trăsături, pe care nu le regăsim la părinți și bunici, dar ele sunt, ei bine, explicația științifică și nu doar, este că un om poate avea o genă care se dezvoltă odată cu evoluția corpului și a organelor chiar de la descendenți, de foarte departe (stră-stră-străbunici).
   Cu această carte poți să faci o lucrarea de licență, doar cu informațiile din ea, într-un mod cât se poate de lejer, fără nici cel mai mic efort de a căuta informații în altă parte. Este o carte de cultură generală, academică. A fost o reală plăcere să o citesc, sincer am avut  momente când m-am întors cu câteva pagini în urmă pentru a mă asigura că am luat informația corect, pentru a putea să continui lanțul evoluției genei și descoperirilor ei. 
   La început m-am speriat puțin de dimensiunea cărții, dar să știți că nici măcar nu o veți simți, totul este atâta de captivant și bine explicat încât nu-ți va permite să te plictisești. Dacă ar fi să fac o comparație dintre ceea ce v-am scris și ceea ce conține cartea, tot ceea ce am reușit în a vă da este undeva la 0,09% din informația generală.  Este absolut imposibil să cuprinzi chiar și jumătate din informație, pentru că totul este ca o celulă, iar aceasta are alte mii de celule, este ca o pânză de păianjen interminabilă. Imaginați-vă că aveți 20 de puncte de reper, din fiecare aceste puncte mai pleacă alte 20, și tot așa. Cu adevărat fascinant.
   Probabil dacă o să spun că această carte nu trebuie să lipsească din bibliotecă, o să-mi ziceți „ ai mai spus asta și despre alte cărți” Ei bine, și aceasta este una dintre cele care trebuie neapărat să facă parte din bibliotecă.
Cartea Gena – O istorie fascinantă, de Siddhartha Mukherjee o găsiţi pe site-ul Editura Nemira

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi

12 COMMENTS

  1. Roxy, ai tot respectul meu pentru maniera în care ai scris recenzia! Ai dreptate, această carte nu ar trebui să lipsească din biblioteca noastră.

  2. Cred că este o carte fascinantă prin care putem să aruncăm o privire asupra a ceea ce suntem cu adevărat. Te felicit pentru parcurgerea unei astfel de cărți deosebit de interesante și pentru o recenzie de nota 10!

  3. Ador genetica! Daca nu as fi fost atat de pasionat de istorie, m-as fi facut genetician 🙂

    O carte extrem de utila!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.