Heruvim de Adrian Petru Stepan-Libris Editorial-pre-recenzie

Heruvim de Adrian Petru Stepan-Libris Editorial-pre-recenzie

Heruvim

Autor Adrian Petru Stepan

Editura Libris Editorial

An apariţie 2018

Director editorial -Dana Anghelescu

Corectură -Mihaela Hură

Design- Irinel Merlușcă

Număr pagini- 320

   „Adrian Petru Stepan ( n.1978, Timișoara) a studiat Dreptul și civilizația Europei Centrale, însă este pasionat de istoria Orientului Mijlociu. Printre conferințe și articole de drept fiscal, îşi găsește timp pentru a scrie cărți de ficțiune în care se regăsesc toate aceste pasiuni ale sale. Este colaborator al mai multor publicații, pentru care realizează analize geopolitice sau abordează teme sociale actuale și autor al unor romane, cel din urmă publicat în 2017, fiind ,,Legendele șefului de gară”.”

   Adrian Stepan a debutat în anul 2015 cu romanul „Fiecare zi e uimitoare”, urmată de „Crepuscul și „Legendele șefului de gară” ambele publicate în 2017.

   Am citit toate aceste cărți și fiecare dintre ele m-a surprins. Așa cum spuneam într-o recenzie anterioară, toate cărțile autorului sunt diferite atât ca subiect, cât și ca scriere. De câte ori încep o carte nouă scrisă de Adrian, încep o nouă aventură.

    Așa am fost cucerită și de Heruvim.

   În primăvară am primit un fragment destul de scurt al acestui roman care mi-a stârnit interesul mai mult decât celelalte cărți ale autorului.Trebuie să-i mulțumesc pentru exclusivitatea și încrederea oferită echipei Literatura pe tocuri, deseori purtând discuții, schimbând opinii în legătură cu romanul.

   Heruvim este un roman plin de mister, aventură, informații, istorie. Adrian a creat o poveste de ficțiune, dar care este ancorată atât de bine în realitate, încât granița între cele două este aproape invizibilă. Pasiunea pentru istorie și geopolitică și-a pus amprenta pe tot parcursul lecturii, parcurgând fiecare pagină în stil alert și captivant.

  Personajele sunt foarte bine construite, fiecare având o poveste de viață interesantă și aventuroasă. Destinele lor se unesc în momentul în care toți vor să deslușească un mister. Trecerea prin viețile fiecărui personaj trezește curiozitatea cititorului, întrebându-se care e legătura dintre personaje.

  Autorul ne face cunoștință cu un bancher-scriitor, cu un agent secret și cu profesor sirian. Trei personaje principale, trei caractere diferite, fiecare purtând o poveste plină de aventuri.

  Romanul este scris la persoana I din perspectiva scriitorului. Invitat fiind la penitenciarul de pe Popa Șapcă la un cerc de lectură cu prizonierii pasionați de citit, se vede implicat într-o revoltă a condamnaților, urmată de o evadare, luat prizonier din cauza informațiilor deținute despre Timișoara, mai mult sau mai puțin relevante pentru a ajuta deținuții. Motivul evadării prizonierilor fiind găsirea hărții unei comori ascunse în mijlocul Timișoarei. Un sac de diamante. Printr-un tunel săpat de deținuți începe o aventură fabuloasă. O aventură la care scriitorul participă de bună voie după aflarea mai multor informații.

Timișoara e un oraș cu personalitate, cu perspective, unde își doresc destui să își facă o carieră, o familie și o casă. Nu știu exact care ar fi ordinea. Dar fiecare trebuie să râvnească la mai mult.

   Deși personajele sunt interesante și complexe, ceea ce m-a impresionat cel mai mult în acest roman sunt informațiile istorice, forte bine documentate, culese din întreaga lume: Alep, Alexandria, Siria, Odessa, Timișoara. Date istorice din viața mai multor persoane influente cum ar fi: Napoleon, Lenin, Stalin, Churchill, Sadam Hussein, Kaiserul Wilhelm al II-lea, Arthur Zimmerman, Eugeniu de Savoya, Antonescu, Lawrence al Arabiei.

Lawrence al Arabiei ajunse la Timișoara. Personajul de care aflasem dintr-o nuvelă a lui Mircea Eliade și care crezusem întâi că era o plăsmuire a imaginației autorului”

  Toată lumea recunoaște multe dintre numele menționate mai sus. Așa am aflat cine era „Arthur Zweig- născut în 15 august 1972 la Praga, mort în 15 august 1917 la Timișoara”. Spion, filosof, ocultist.

  Scriitorul este intrigat să afle secretul pentru care murise Arthur Zweig și T.E. Lawrence, plecând de la ideea descoperirii unor diamante, interesat doar de importanța legendei, ajungând la o scrisoare veche de o sută de ani, indicii pentru a ajunge la descoperirea unei informații impresionante.

   Locuiesc în Timișoara, la fel ca autorul. Am fost impresionată să descopăr cât de puține lucruri știu despre istoria orașului și cât de multe întâmplări  frumoase au în spate lor clădirile și străzile Timișoarei austriece. Acum de câte ori pășesc prin Piața Libertății, Piața Operei, Piața Unirii, privesc Castelul Baroc, Castelul Huniade, dar dincolo de imaginea frumoasă a clădirilor. Adrian ne poartă cu pași răbdători  prin istoria fabuloasă a Timișoarei.

   Legătura dintre poveste și titlul cărții: Heruvimii sunt creaturi cerești înaripate. Conform Vechiului Testament, doi heruvimi împodobeau Chivotul Legii din Templul Solomonian din Ierusalim. Întâlnim în acest roman simbolul acestor îngeri și o altă poveste detaliată semnificativă în aflarea indiciilor care vor conduce aventura personajelor.

,,Heruvimii sunt primii îngeri de care vorbeşte Vechiul Testament. Dacă o luăm pe scară ierarhică, divină, bineînţeles, nu sunt ei pe primul loc, ci serafimii. Heruvimii ăştia fac legătura între lumea materială şi divinitate, adică sunt un fel de mediatori între sacru şi profan. Dar au şi grijă să nu ajungă oamenii acolo unde nu trebuie. Ei păzeau arborele vieţii şi Grădina Edenului. Şi nu doar cu prezenţa lor, ci cu săbii de foc. Acum, pentru a fi sinceri, pe la începuturile creştinismului, Teodor, episcopul din Heraclea, îi considera nişte monştri ce îl speriaseră pe Adam. După cum vezi, totul depinde de ochii privitorului, de la înger la bestie diferenţa e foarte mică. Mai apar prin Psalmi, pe la Iezechiel, dacă nu mă înşel, ei fiind cei ce trag carul lui Dumnezeu. Pentru noi, creştinii, ar trebui să simbolizeze credinţa nestrămutată, deşi cred că asta e o noţiune străină pentru mătăluţă.

,,Chiar numele lor înseamnă „cei ce se roagă” sau „cei ce binecuvântează”. Cam totuna. Sunt reprezentaţi ca având mai mulţi ochi, fiindcă sunt omniscienţi. De-asta şi apar pe Chivotul legii, el însuşi legătura dintre material şi imaterial, omniscienţa divină transpusă în legile lui Moise. Sunt la mare căutare printre cabalişti şi ocultişti. Aşa-i că am sintetizat frumos pentru cineva grăbit ca tine? Sunt mai tare ca wikipedia. Am şi un fund bun de mângâiat. Nu de plesnit, porcule!”

Încă mai am multe de spus despre noua carte a lui Adrian.

   Știam despre pasiunea autorului pentru Orientul Mijlociu și geopolitică din articolele periodice pe un site, dar nu mă așteptam să mă captiveze informațiile atât de mult încât să recitesc manuscrisul cu aceeași plăcere ca prima oară. Am uitat să vă spun că l-am citit de două ori 🙂

În lumea arabă de după Al doilea război mondial au existat două tendințe politice ale luptei pentru independență: Revoluțiile de inspirație marxsistă și revenirea islamismului fundamentalist.  Pentru statele arabe conservatoare, precum Regatul Saudit, unde revoluțiile marxiste nu ajunseseră, un eveniment surprinzător, care a modificat ireversibil raportul de forțe și alianțe din regiune l-a reprezentat Revoluția islamică iraniană. Nimeni nu își imaginase că șiiți vor putea crea vreodată un stat islamic.

Ce găsim în romanul Heruvim?

Umor, crimă, religie, istorie, literatură, personaje interesante și o poveste de ficțiune împletită foarte bine cu realitatea.

  Sperând că nu am „vorbit” prea mult-vă invit să citiți Heruvim și să descoperiți prin câte trec personajele și care este „comoara„ pe care o găsesc la sfârșitul celor 24 de ore, cât durează aventura pe străzile Timișoarei.

Facebook-Heruvim

 Recenzii cărţi-Interviu-Lansari-Adrian Petru Stepan

Vero Budea (Vero)-Redactor/// Iubesc viața și oamenii, sunt o fire sociabilă, deschisă, loială, apreciez persoanele sincere cu coloană vertebrală, pasiunile mele sunt scrisul și cititul, deși sunt încă o amatoare. Sunt deschisă la tot ce e nou și folositor. Familistă convinsă, soție, mamă, fiică, noră și prietenă. Nu suport minciuna și trădarea. Găsesc fericirea în lucrurile mărunte. Pentru mine nu există nu pot, numai nu vreau, iar eu vreau. Literatura pe tocuri e locul unde mă simt acasă, un loc unde prietenia și bunul simț mă îmbrățișează.

24 COMMENTS

  1. Felicitări Vero pentru recenzie! Aş reveni acum la Timişoara să mă plimb cu cartea în braţe şi să caut misterele ascunse ale oraşului. O voi lectura şi eu cât de curând. Superbă prezentare!

    • Multumesc, Crina. Te astept vara viitoare 🙂 Mă bucur că ai deja o părere despre Timisoara. Ai văzut Castelul Baroc 🙂 . Sigur o să-ți placă romanul

  2. O carte care te tine cu sufletul la gura pana la final.Adrian a imbinat excelent trecutul cu prezentul,ocultismul,istoria lumii cu a noastra,secretele Timisoarei.
    Felicitari Adrian!
    Felicitari Vero,super recenzie!

  3. Vero, felicitări pentru această frumoasă prezentare! Tu poți să o numești pre-recenzie… dar pentru mine e deja clar faptul că mi-ai stârnit curiozitatea și vreau cartea!

  4. Dacă are istorie, le are pe toate :)))

    Chiar mi s-a făcut dor de orașul de pe Bega 😀

    Te felicit pentru această pre-recenzie de nota 10+, dragă Vero!

    • Multumesc, Cosmin. De data asta stiu ca o sa-ti placă . O sa vezi altfel Timișoara dupa ce citesti acest roman

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.