Inconștient de Amy Anelisse-Suplimentul oniric al iubirii
Inconștient de Amy Anelisse-Suplimentul oniric al iubirii
Inconștient de Amy Anelisse -Suplimentul oniric al iubirii
București, 2018
Genul: romance, YA
Număr pagini: 197
Și dacă am culege aerul și l-am lega pe sforile destinului?
Amy Anelisse, pe numele său adevărat Maria Zancu, este o tânără scriitoare ce și-a descoperit vocația pentru cuvinte la vârsta de șaisprezece ani, când a început să scrie romanul Fir-ar! Studiază în paralel Publicitate la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Științele educației la Universitatea București, iar în fiecare dimineață de luni până vineri începe cu clasa I. Este învățătoare, urmându-și pasiunea de când era la grădiniță și își învăța păpușile „Cățeluș cu părul creț”. Inconștient s-a dorit a fi o invitație în lumea autoarei, întrucât a fost scrisă într-un interval de aproape trei ani, timp în care a adunat scrisori și amintiri care se regăsesc în carte. Primele cinci capitole ce poartă numele romanului sunt semnate de Lavinia Camazon.
Aria suferă de boala grea a singurătății (de ce fac eu mereu adevărate fișe clinice personajelor pe care le întâlnesc?). Este atât de singură, încât tinde să-și creeze propriul univers interior, ca pe un mecanism de apărare. Încearcă să evite evenimentele și episoadele dureroase ale vieții, pe care nu le poate controla, proiectându-și nevoia de afecțiune într-o lume mai primitoare. Aria e aproape pierdută în sine. Așadar, nu este o adolescentă tipică: rebelă, tânjind după independență, ci izolată în mod forțat de mamă, de prieteni.
Lumea „adevărată”, Echilibru pentru naratoare, lasă mult de dorit; Lucas, prietenul mult iubit și vecin, a abandonat-o fără niciun cuvânt în urmă cu mai mulți ani, iar întâlnirile din școală nu fac decât să îi slăbească Ariei încrederea în sine, provocându-i anxietate, pe care aproape că am confundat-o cu depresia. Dar, într-o seară dinaintea Crăciunului, Lucas intră din greșeală în casa ei, beat fiind și totul se va schimba… .
Inconștient, planul al doilea al romanului, proiectează în oniric sentimentul erotic neîmplinit, iubirea din vis devenind terapie și medicament. Primește treptat răspunsuri la niște întrebări chinuitoare: De ce m-a respins? De ce mă umilește și mă respinge?
,,Nu mă suportă. Cu toată ființa lui. Mă urăște din fiecare încheietură, deget și sprânceană. […]
Era alinare, era soare, era familie, era căldură și Crăciun. El era Crăciunul și cadoul meu, parfumul cu miros de scorțișoară, era plușul acela mare și pufos cu care mă jucam și era fericire.
El era totul…
Dar totul trece, nu?”
Și Lucas este un însingurat, dar în orgoliul său nemăsurat. A respins-o pe Aria pentru că o voia mai puternică, mai puțin atașată de el. Și atunci când realitatea i se înfățișează înainte, remușcările nu-i dau pace. Aria doarme mult și visează, Lucas nu-și găsește locul și somnul.
,,˗Am pierdut jocul de mult. Oricât mă urăști și oricât rău mi-ai făcut, Lucas. Jocul acesta de-a atașamentul este nul, egal cu zero. Este doar o armură sub care să mă ascund ca să pot fi mai aproape de tine. Dar eu nu sunt așa puternică. Eu am pierdut dinainte de a începe.”
În orașul lor liniștit (poate prea liniștit ca să mă convingă), cei doi se regăsesc și se redescoperă. Crăciunul are din nou aromă de scorțișoară! Dar, din momentul în care cei doi se apropie, visele Ariei devin coșmaruri. Cu toate acestea, nu vrea să se desprindă de ele, deoarece îi oferă siguranța iubirii lui Lucas, pe care nu o are în viața obișnuită.
,,Nu mai simt nimic, dragul meu. Nici vânt, nici căldură, nici răceală și nici măcar indiferență. Și îți spun drept că nu mai pot îndura toate acestea. Încet, voi lua cu mine cărți, oameni și amintiri. Le voi pune în fața zidului și voi încerca să privesc rezultatul. Dacă se va vedea urmă de negru, voi ști că încă nu e de ajuns. Și te voi astupa cu cărți și poze și amintiri. Până când, într-o zi, mă voi trezi că te-am ajuns… și că eu te privesc de sus.”
Apreciez vocile tinere din literatura română și faptul că tipărirea de carte nu mai reprezintă un lux pe care să și-l permită doar numele grele ale culturii. Totuși, o privire mai atentă asupra textului dat ca „bun de tipar” este imperios necesară. E mare păcat că greșelile de limbă distrug din plăcerea lecturii. De exemplu, neconcordanța timpurilor verbale (într-un singur paragraf, perfectul simplu, imperfectul și prezentul folosite ca timpuri ale narării) m-a dezorientat, nemaiînțelegând în ce plan temporal are loc acțiunea. Tehnica narativă este inovatoare, îndrăzneață și respectă direcția nouă a romanului românesc postmodern: lumea ca vis raportată la realitatea cotidiană, din perspectiva a doi naratori ce se regăsesc în tenebrele subconștientului. Două autoare tinere ce împărtășesc aceleași visuri (sau vise, luați-o cum doriți!). Inconștient pare o lectură ușoară, dar se dovedește destul de profundă. Dacă ar fi să o asociez cu un anotimp, acela ar fi primăvara, pentru prospețimea și sensibilitatea pe care le oferă.
Facebook Amy Anelisse
Recenzii cărţi
Autori români
Foarte buna recenzia ta. Nu ma pasionează genul acesta de carti, dar sunt convinsă că punctul tau de vedere este un sfat util pentru viitoare carti scrise sub aceeași semnătură. Felicitari!
multumesc, Vero!
Pare o poveste romantica dar si dura.
Felicitari Andreea pentru recenzie!
Sa stii ca nu e asa dura…
Felicitari pentru recenzie! Totusi, recunosc ca nu e genul meu de carte.
Intr-adevar, nu e nicio crima :))
Imi place recenzia, si parca simt curiozitatea cum imi da tarcoale 😀
Din cand in cand este necesara si o lectura usoara. Am citit doar cartea precedenta a acesteia, Fir-ar, insa nu pot face o comparatie, sa-mi dau seama daca a evoluat.
Andreea, așa cum ai prezentat-o, cartea mi se pare foarte interesantă. Cred că mi-ar plăcea să o citesc.
Felicitări pentru recenzie!
nu prea e genul meu de carte, desi pot spune ca la un moment dat parca mai am chef de astfel de povesti!
Nu am citit nimic de această autoare. Felicitări pentru recenzia minunată!
Felicitări foarte frumoasa prezentarea ta! Nu e genul meu!
Felicitări pentru recenzia frumoasă.
O recenzie incredibila a la Andreea 🙂 Felicitari!