Ingeri rataciti de Negut Marius Albert
Și totuși, din duritatea romanului răzbat dorința de mai bine, speranța și dragostea
Îngeri rătaciţi, de Neguţ Marius Albert
Editura Libris
“Lumea e urâtă? Închide ochii, astupă-ți urechile și fă-o cât de frumoasă vrei… Apoi, dă vina pe mine pentru că ți-am dezvăluit hidoșenia ei, fără să vezi că, iluzia pe care singur ți-ai creat-o, te împiedică să schimbi realitatea.” (Neguț Marius Albert)
Intrigată de titlul cărții (sincer inițial am crezut că e Fantasy), de cuvintele autorului, de fragmentele citite, de ideea că fac un pic de ”bine” unor copii defavorizați (drepturile de autor vor fi donate), am zis: “hai să văd despre ce e vorba”. Și nu-mi pare rău!
Am citit o carte bine scrisă și documentată, plină de acțiune și dialoguri, o carte care te ține în priză de la primele rânduri până la final. De povestit nu pot, pentru că ar însemna să o fac cu lux de amănunte, ceea ce v-ar răpi plăcerea lecturii, dar am să vă vorbesc puțin despre datele istorice și despre personaje.
Autorul face o documentare incredibilă referindu-se la ideea lui Ceaușescu: familia – celulă de bază a societății (decret 770/1966), taxa de celibat, interzicerea avorturilor, la înăsprirea condițiilor divorțului (779), la reducerea timpului de emisie al televiziunii (1976), toate menite a crea o națiune ideală cu oameni noi. Aceste legi aberante au dus la nașterea a mii de copii nedoriți, instituționalizați în adevărate lagăre. Sunt prezentate avorturile empirice care au provocat moartea a mii de femei, dar și reversul medaliei, de după anul 1995, când avortul s-a liberalizat. Serbările fastuoase; adulația conducătorilor; pedepsele crunte pentru cei care refuzau să fie colaboratori ai serviciilor secrete și mai apoi revoluția (lovitura de stat) din 1989.
Este interesant modul în care a fost manipulată armata, cum la televiziune au apărut exact cei care trebuiau să apară, modul în care s-au reglat conturi, cum unii s-au transformat din oameni cu funcții cheie în comunism, în revoluționari, făcând să dispară oricine ar fi putut depune mărturie împotriva lor.
La fel de bine documentată este și înfruntarea armată din Piața Universității (Mineriada din iunie 1990). Tactica de luptă, armamentul, manipularea, modul cum securiștii infiltrați printre mineri i-au manipulat pe aceștia, la cererea șefilor din capitală. E groaznic să vezi cu ochii minții, cum s-au comportat ortacii și muncitorii de la IMGB cu studenții, cum i-au atacat, cum i-au bătut, fără a se gândi că, acolo, s-ar fi putut afla proprii copii.
Autorul face o cercetare minuțioasă, pune cap la cap lucruri pe care cu toții le-am citit, văzut sau auzit în diferite momente și înlănțuirea asta logica pare și mai înfricoșătoare. E groaznic și dureros în același timp, să realizezi ”marea manipulare”, să-ți dai seama că tot ce ai crezut, e de fapt o perdea de fum după care, manipulatorii și-au impus prioritățile, alianțele, interesele; cum cei care au ieșit în stradă cu entuziasm și bună credință au dispărut, și au apărut cei care ”trebuiau” sau “îmbogățiți de război” (cum le spun eu) – oameni fără onoare, fără bun simț, mânați doar de interese, de dorința de mărire și putere, oameni care calcă literalmente pe cadavre pentru a-și atinge țelurile. Între ei, cei puțini bine intenționați, se pierd.
Astfel îl cunoaștem pe senatorul Iordache, om cu funcții înalte și înainte de 1989, care la momentul oportun eliberează câțiva deținuți din arestul poliției și cu ajutorul unui ziarist (directorul unui mare cotidian pe care-l are la mână), își asigură un loc de frunte printre revoluționari, printre puternicii unei noi lumi.
Dosarele ascunse când a început revolta, îi asigură materialul de șantaj necesar pentru a face oameni aflați în funcții cheie, să “joace” cum vrea el. Ziariști, polițiști, politicieni, pe toți îi are la mână și de toți se folosește într-un moment sau altul. Singura lui slăbiciune este soția lui, o femeie cu clasă, care se poartă rece cu el (poate asta îl și subjuga), care-l acceptă doar pentru a asigura un cămin fiicei sale, deși este conștientă de caracterul infect al omului de lângă ea.
Haosul e declanșat de fugă Lianei (Lia), fata vitregă a senatorului, care va face orice ca s-o găsească – nu că l-ar interesa pe el, ci pentru soția lui. Deși Lia nu-l suportase niciodată, văzând dincolo de fațadă spilcuită și vorbele mieroase, are un șoc mare când descoperă dosare ce arată că senatorul se ocupă cu trafic de copii. Încearcă să se sinucidă, dar Ursu, un om al străzii o salvează. Astfel începe povestea lui Lia, Ursu și Gargamel, din a cărei derulare aflăm multe alte istorii de viață cutremurătoare.
Acțiunea merge pe mai multe planuri. O însoțim pe Lia de când era copilă, până acum. Îi cunoaștem tatăl (profesorul Dima); bunica (o adevărată doamnă dintr-o veche familie boierească); Ruxandra (mama adusă în pragul nebuniei de loviturile vieții) și urmărim infiltrarea în viața lor, a senatorului Iordache.
Viața lui Ursu este un adevărat coșmar: o copilărie distrusă de un tată bețiv și abuziv (care în final îi omoară mama) și de statul ce, după condamnarea tatălui, îl aruncă într-un cămin de copii. Veți suferi alături de el, cunoscând abuzurile celor mai mari și a supraveghetorilor. Veți evada alături de el și de prietenul său, Biscuite, apoi, îi veți cunoaște viața normală pe care o duce alături de Roza, de Sofian și copii lor, o familie de țigani din Ferentari. Ajutat de-o avocată cu suflet mare, Sofian îl înfiază și-l crește ca pe propriul copil. Răducu (Ursu) trece prin școală cu brio, intră la facultate, este încorporat, se logodește cu fiica avocatei (Ana), dar, când să cunoască fericirea, vine revoluția și îi răpește tot.
În comă, fără acte, ajunge la un spital din afară și este salvat, dar viața îi oferă din nou, alte surprize neplăcute.
Gargamel: Un puşti fugit dintr-o altă casă de copii, prigonit de cei mai mari pe stradă, care nu vrea să devină un aurolac și pe care în final, Ursu îl ia sub aripa lui protectoare. Pentru Gargamel Ursu devine prototipul fratelui, tatălui, găsind în acesta prietenul pe care nu l-a avut niciodată.
În cursul aventurilor, facem cunoștință cu lumea subterană a capitalei, cu aurolacii care trăiesc în canale, organizați în găști, cu Pistruiatu, șeful lor (un tip pe care cei de sus îl știu de frică), și care încercă pe cât posibil, să-și apere copiii aflați sub aripa protectoare. Cu cerșetori și hoți; cu vechii milițieni redenumiți polițiști; cu ofițerii acestora (mai ticăloși decât oamenii străzii), care pentru a-și atinge scopurile își pierd și ultima fărâmă de umanitate.
Aflăm povestea lui Biscuite – băiatul alături de care Radu fugise din orfelinat; toate necazurile prin care trece (este prins și dus înapoi la Siret), îl cunoaștem pe Nea Gică, șoferul de camion care îl salvează; vedem cum Biscuite (Ionuț) ajunge să conducă o fundație, încercând astfel să salveze la rândul său, copii aflați la nevoie.
Citind cartea veți rămâne surprinși de varietatea de personaje, veți vedea că există onoare, demnitate, loialitate și compasiune, acolo unde te-ai aștepta mai puțin. Neguț Marius ne prezintă personajele și situațiile firesc, fără înflorituri, fără a atenua duritatea, fără prejudecăți, doar cu ideea clară că, asta e viața. Iar scenele, urmăririle, tunelurile sunt atât de plastic descrise, încât ai impresia că le străbați și tu, alături de protagoniști. La un moment dat aveam parcă senzația că mă sufoc în tunel!
Și totuși, din duritatea romanului răzbat dorința de mai bine, speranța și dragostea.
N-am să vă spun mai mult, doar atât: finalul îți împlinește dorințele dezvoltate de a lungul lecturii.
Vă recomand din tot sufletul să citiți cartea (chiar dacă are peste 500 de pagini, cu siguranță nu vă veți plictisi).
Romanul lui Neguț Marius Albert este o lecție de viață, o lecție de istorie, o lecție de credință și încă multe alte lucruri.
Citind veți înțelege și spusele autorului: ”Cititorule crezi că te poți desprinde așa ușor de trecut? Crezi că, dacă nu l-ai trăit, nu ai nici o vină? Chiar dacă tu nu recunoști, el te-a creat omul ce ești acum. El îți domina viitorul, pentru că tu naiv fiind, îi permiți să rămână în umbra, necunoscut.”
Felicitări Marius, mă bucur că ți-am citit cartea și aștept cu nerăbdare următorul roman.
Cartea poate fi comandată de pe Libris.ro.
Ingeri rataciti de Negut Marius Albert
Frumoasa recenzie, Arci. Ma tenteaza si pe mine cartea, dar cred ca subiectul e destul de dur pentru gusturile mele. Totusi, probabil ca la un moment-dat, o voi citi, poate am nevoie doar de o anumita stare de spirit.
WOAUU,ai zis ca e buna,mi-ai povestit,dar,citind recenzia ta,m-ai dat gata.Felicitari,superba prezentare,se vede ca ti-a placut mult,desi tu esti pretentioasa la cartii.Trebuie neaparat sa o am si eu!
Chiar ma atrage cartea! Multumesc de recomandare, Arci! Felicitari pentru aceasta prezentare, este super! locco_smiley_10 locco_smiley_10
Arci, îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase, dar mai ales pentru că mi-ai citit cartea. Mă bucur mult că te-am cunoscut. Ești o adevărată doamnă!
Multumesc!Puteam sa scriu mult mai mult ,dar cartea merita citita si da chiar savurata!Eva nu pot sa spun decat ca este o carte”frumoasa in duritatea ei” si sper sa o treci pe lista ta.
Pe mine m-a surprins foarte placut consistenta cartii si complexitatea subiectelor abordate,cu atat mai mult cu cat este o carte de debut.
Felicitari inca odata Marius Negut!
Wow!!!! M-ai lasat fara cuvinte Arci 🙂 . Am auzit de carte, are un subiect dur si trist, dar sigur poate fi o altfel de lectura.
Multumesc de recomandare!
Subiect dur,trist,dureros de real dar in acelasi timp frumos si sensibil.Merita!
Felicitări pentru recenzie! Interesant subiectul carti!
Felicitări Marius!
Sună bine. Felicitări pentru recenzie!
frumoasa recenzie si interesanta carte. felicitari!
Vă mulțumesc din suflet, tuturor! Mai ales că, cu siguranță, nu realizați impactul vorbelor voastre asupra unui scriitor, mai ales debutant…
Felicitări pentru prezentare Arci. Marius mult succes. E pe lista mea cartea. Cred ca e genul care imi place
Felicitari pentru prezentare ! locco_smiley_10 Felicitari autorului ! locco_smiley_10 Interesanta cartea, o voi achizitiona ! Multumesc, Arci !
Vă mulțumesc!
Am citit romanul și mi-a plăcut mult!
luminita
Am citit romanul si este nemaipomenit,trebuie citit de toata lumea, astept urmatoarea carte
[…] De la fereastra camerei 107, vecină cu 108, cea care a avut onoarea de a-l găzdui pe marele Emil Cioran, studiez cu amar în priviri șirul oamenilor care mărșăluiesc pentru viață, de parcă cineva în lumea asta, ar avea dreptul să se folosească de trupul femeilor, pentru procrearea speciei, a neamului, ori pentru a se simți împăcat în cuget cu Biblia. Mă bucur că am aprofundat în romanul meu de debut abuzul Dictatorului, de mulți încă plâns, la adresa femeilor, cât și rezultatul oribil al politicii sale, reprezentat de umplerea până la refuz a caselor de copii, cu Îngeri Rătăciți. […]
[…] Îngeri rătaciţi, de Neguţ Marius Albert – Libris Editorial Citind veți înțelege și spusele autorului: ”Cititorule crezi că te poți desprinde așa ușor de trecut? Crezi că, dacă nu l-ai trăit, nu ai nici o vină? Chiar dacă tu nu recunoști, el te-a creat omul ce ești acum. El îți domina viitorul, pentru că tu naiv fiind, îi permiți să rămână în umbra, necunoscut.”https://literaturapetocuri.ro/ingeri-rataciti-de-negut-marius-albert.html […]
[…] ultima noastră conversație a fost pricinuită de lansarea romanului meu de debut „Îngeri Rătăciți”, roman distins cu premiul special al concursului național Vasile Voiculescu. Ulterior, în […]
[…] L-am citit pe Marius Albert Neguț în 2016 când a apărut primul lui roman “Îngeri rătăciți” și am continuat cu celelalte pe care le-a publicat. Îmi place cum scrie, m-a surprins plăcut […]