Interviu cu autoarea Dorina Georgescu – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

Interviu cu autoarea Dorina Georgescu – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

by -
2
Interviu cu autoarea Dorina Georgescu

Interviu cu autoarea Dorina Georgescu – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

În 2016 am demarat campania ,,promovăm autori români,, – recenzii și interviuri. Să vedem astăzi, după 4 ani ce au mai scris scriitorii noștri. O nouă rubrică pe Literatura pe tocuri. 

    Așa că am adresat câteva întrebări prietenilor noștri.

    Azi, Dorina Georgescu.

În 2016 când ne-am cunoscut și am stat la povești erai după primele cărți publicate.

Acum, 4 ani mai târziu (deși eu te-am urmărit) vreau să le spunem cititorilor ce ai făcut în acest timp.

Arci: Ce planuri în plan personal sau profesional ți s-au împlinit (cărți traduse, concursuri, publicat afară, premii, înființare de editură).

   Dorina: Mai degrabă aș dori să evidenţiez câteva elemente legate de scriitura mea, asupra cărora am insistat si pe care le-am pus în practică. Dacă în primele două romane personajele principale erau întruchipate de personaje feminine, în al treilea roman pe care l-am scris în perioada menționată, am ales să construiesc un personaj masculin.

  O altă opțiune,  după publicarea romanului “Țărmul sculptat” care conține foarte mult dialog, a reprezentat-o scrierea unui roman în care să nu existe dialog, astfel că în “Popasul clownului” povestea este narată la persoana I numai de către protagonist.

  Tot la proiecte realizate voi trece și varianta în limba franceză a romanul meu de debut “Weekend gratis”, publicat de editura Edilivre din Paris în 2019, traducerea aparținând Marianei Declosse căreia îi mulțumesc pentru colaborare.Interviu cu autoarea Dorina Georgescu

Arci: Ce cărți ai mai publicat?

  Dorina: Apăruse la sfârșitul anului 2015 romanul “Țărmul sculptat” la editura Semne iar în anul 2019 am publicat romanul “Popasul clownului” la aceeași editură.

Arci: Spune-ne câteva cuvinte despre ele

  Dorina: E dificil să vorbesc despre cărțile mele, dar cititorii pot găsi pe site-ul Literatura pe tocuri cronici despre ele. De asemenea, în Observator cultural există o cronică despre “Țărmul sculptat”.

  Fiecare carte are istoria ei, deoarece între autor si narațiune există o relație particulară. Mie îmi produc o bucurie unică alegerea subiectului – care poate dura ceva timp, definirea personajelor si trasarea acțiunii, iar cât despre titlul, e o altă poveste aproape la fel de importantă ca scrierea în sine.

  Vă mărturisesc că toate aceste etape care țin de elaborarea unui roman mă captivează.

  La “Țărmul sculptat” am schimbat numeroase titluri, deoarece aveam impresia că niciunul nu era suficient de expresiv pentru a defini subiectul cărții. Tot în travaliul acestui roman a intrat și faptul că am ales să privesc trei luni imagini din Canare pe Youtube, pentru că cea mai mare parte din acțiune se derulează în Tenerife. A fost o perioadă în care nu am scris nimic, m-am mulțumit doar să cercetez ore în șir insulele.

  În schimb, pentru “Popasul clownului” m-am documentat foarte mult, am citit numeroase lucrări de istorie, filosofie, sociologie și psihologie și am schimbat câteva subiecte până m-am hotărât. Dacă un subiect nu mă atrage suficient de mult, nu scriu. Mă poticnesc și realizez astfel că nu sunt unde trebuie. Tot așa se întâmplă și cu acțiunea, nu avansez oricum ci trebuie să fiu convinsă că doar așa îmi doresc, că numai într-un singur mod se pot desfășura evenimentele din carte. Când am ales subiectul romanului “Popasul clownului” m-am concentrat mult pe personaj. A însemnat o provocare , am vizat construirea unui personaj puternic.

Arci: În ultimii cinci ani s-a schimbat ceva pe/în piaţa de carte? În bine, în mai puţin bine? 

  Dorina: Piața de carte reprezintă un subiect delicat. România ocupă un loc codaș în Europa deoarece se publică și se vinde foarte puțin. Schimbări prodigioase nu am remarcat în acești ani,  dar nici nu  s-au depus eforturi in acest sens. Salutară mi s-a părut inițiativa cu Anul cărții, dar ar trebui susținută constant și de alte evenimente care să impulsioneze piața de carte. Mă gândesc că premiile literare ar reprezenta o posibilitate de a susține interesul cititorilor. În România numărul premiilor literare rămâne în continuare nesemnificativ. Dacă se analizează lumea literară dintr-o țară europeană, de exemplu  Franța, se observă că există enorm de multe premii literare, peste trei sute, iar vânzarea de carte este influențată de ele. Un premiu literar scoate în evidență o carte, dar și o editură, o revistă sau o librărie, iar cititorul într-o lume tumultoasă ca a noastră are nevoie de repere.

Arci: Ce urmează? Ce povești? Ce planuri? Ce visuri?

Dorina: Aș zice dorințe. E mai aproape de mine acest cuvânt. În prezent lucrez la un nou roman și sper să realizez ceea ce mi-am propus.

Arci: Câteva cuvinte  pentru cititorii și echipa Literatura pe tocuri.

  Dorina: Mi-aș dori să am o relație mai strânsă cu cititorii si de aceea le propun cu mare drag să viziteze și să interacționăm pe pagina mea de autor.

   În ceea ce privește revista Literatura pe tocuri, aș afirma că a fost prima mea dragoste în materie de publicații literare online. Echipa este formidabilă și în plus, am avut mereu impresia că la LPT sunt acasă. Pentru mine Literatura pe tocuri este o experiență de suflet deoarece am legat o prietenie surprinzătoare cu o parte din echipă. Aș propune revistei Literatura pe tocuri înființarea unui premiu literar.

Arci: Mulțumim Dorina și mult success în continuare.

Verifică disponibilitatea cărților în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta librărie.net şi cărtureşti

Interviuri autori români

Interviu cu autoarea Dorina Georgescu – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

 

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.