Joc dublu

Joc dublu – Lisa Scottoline – Editura ALL – recenzie carte

Joc dublu

Titlu original: Think Twice

Autor: Lisa Scottoline

Editura ALL

Anul apariției: 2010

Număr pagini: 448

Traducere: Florin Balotescu

    Autoarea americană, Lisa Scottoline, semnează 30 de romane ce sunt incluse pe listele de bestselleruri ale prestigioaselor The New York Times, USA Today, The Wall Street Journal, Publisher’s Weekly, Washington Post și The Los Angeles Times. Este autoarea unei rubrici săptămânale în ziarul The Philadelphia Inquirer și predă un curs de „Justiție și ficțiune” la Facultatea de Drept a Universității din Pennsylvania. Cărțile sale vândute în peste 30 de milioane de exemplare, în mai mult de 35 de țări, au fost distinse cu numeroase premii, printre care The Edgar Award, pentru roman polițist. Dintre cărțile autoarei numim Everywhere That Mary Went (1993), care deschide seria Rosato & Associates și numără 11 volume, cel din urmă fiind Joc Dublu (Think Twice, 2010); Rosato & DiNunzio este continuarea primei serii și adaugă 6 volume – Accused (2013), Feared (2018); romanele After Anna (2018), One perfect lie (2017) și altele.

   Joc dublu, deși făcând parte dintr-o serie, poate fi citit individual, autoarea plasând detalii de fond care mulțumesc în lectură. Acțiunea antrenantă, scenariul dramatic și personajele încercate de pericol compun o carte cu o poveste captivantă și rapid de citit. Printre bilele albe date întregului există și unele negre, bile ce cad să strice la capitolul credibilitate, răbdare, mister, interes sau satisfacție. Sunt subiectivă când spun că inepțiile poliției și persoanele credule mă irită, în așa fel încât aș vrea să mă transpun în scenă și să le lovesc cu realitatea, punct care în romanul Lisei Scottoline a fost puternic accentuat. Nu neg faptul că tensiunea își impune prezența și mintea este absorbită de aflarea deznodământului dar se poate să am cu câteva fire de păr mai puțin pe cap.

„Bennie n-avea să uite niciodată când o văzuse prima oară, la o masă murdară din camera de interogatoriu. Alice purta o salopetă portocalie, avea părul scurt atunci, crestat violent și vopsit în roșu aprins. Și totuși, când Bennie se uitase la ea, își văzuse propriul chip. Rămăsese mută de uimire, dar Alice îi vorbise sigură pe ea, iar cuvintele acelea aveau să-i schimbe viața lui Bennie.

Mă bucur să te cunosc. Sunt sora ta geamănă.”

   Avocată de succes și respectabilă în branșă, Benedetta ”Bennie” Rosato și-a clădit afacerea cu multă trudă. Crescută într-un mediu dificil de o mamă singură și bolnavă dar înconjurată de iubire, odată lipsită de prezența maternă Bennie își găsește un mic refugiu în singura rudă care i-a mai rămas: sora ei geamănă, Alice Connelly. Copia fidelă în ce privește numai aspectul fizic, căci dincolo de înfățișare sunt în contrast total: Bennie este justă, Alice o infractoare; sora bună în opoziție cu sora malefică; femeia bogată și femeia la ananghie.

   Recunoștința lui Alice pentru ajutorul pe care Bennie i l-a dat scăpând-o nevinovată de la un caz de pușcărie se rezumă în final doar la interesul propriu. O întâlnire amiabilă între surori se termină cu Bennie fiind drogată și îngropată de vie pe un câmp. Portița de scăpare a lui Alice de traficantul de droguri cu care este implicată, pe care l-a înșelat și îi este pe urme să o omoare, îi este deschisă spre viața luxoasă și averea de 3 milioane de dolari ale lui Bennie prin furtul de identitate.

   Ironic, Alice nu își omoară sora, imaginea chipului ei pe un corp fără viață fiind prea mult de îndurat, ci o lasă să își găsească sfârșitul într-o cutie de lemn sub pământ. Bennie refuză să se dea bătută și luptă până la ultima gură de aer, doar pentru a o pedepsi pe Alice. Decopertând locul unde se află, o mașină de treierat și un lup rabiat și înfometat o ajută pe Bennie să iasă la suprafață.

Urla și împingea în capac. Ceva îl zgâria. Atunci a auzit mârâitul. Era un animal! Înnebunită, dădea în capac să-l sperie, dar el mârâia și zgâria. Huruitul se auzea tot mai tare, iar zgâlțâitul era tot mai puternic. Lovea fără încetare, țipa și se lupta. Refuza să moară așa, distrusă, plângând, sfâșiată, însângerată.

  În timp ce Alice își însușea casa, mașina, conturile, afacerea și chiar iubitul lui Bennie, acesteia din urmă îi era cu greu crezută povestea de tentativă de omor și furt de identitate de doctori și polițisti. Alice reușește să transfere banii într-un cont din Bahamas și să intre pe sub pielea unei colege de birou – Mary DiNunzio – oferindu-i postul de parteneră în afacere pe care Bennie întârzia să i-l ofere. Trecând drept șefa capabilă cu care era obișnuită, Mary este naivă și face tot ce îi dictează Alice: înaintează un ordin de restricție pe numele surorii greșite, raportează furtul de identitate la poliție și ia măsuri pentru ca sora aparent ahtiată după răzbunare să nu se apropie de clădirea biroului de avocatură.

„- Ești o femeie cu mare putere, spuse Fiorella, cu vorbele încărcate de prevestiri dramatice. Dar puterea mea e mai mare decât a ta! Puterea mea vine de la Dumnezeu. A ta vine de la Diavol!”

   Prezența răuvoitoare a lui Alice este demascată pe rând de câinele lui Bennie – cine să îl înțeleagă?, verișoara lui Mary, Fiorella Bucatina, vrăjitoarea-șefă – cine să o creadă?, și Judy Carrier, colega avocată – nimeni nu o ascultă dar îi vor da dreptate. Până să îi vină de hac lui Alice, aceasta reușește să fugă din țară, rănind și chiar omorând pe cine îi stă în cale, dar neputința și incompetența poliției o fac pe Bennie să ia lucrurile în propriile mâini, urmărind-o pe sora ei în Bahamas și punând capăt jocului, chiar și dacă va fi nevoie să recurgă la gesturi caracteristice lui Alice. Salvarea lui Bennie vine din magie, Fiorella amintindu-i ce este iubirea, sentiment care pentru Alice a murit și spiritul ei odată cu el.

   „-Te văd, Benedetta. Te văd, stând în fața mea. Mă uit la tine ca o mamă. Te văd cum vede o mamă. Simți bunătatea de aici, dragostea?”

   Contrar așteptărilor unor întorsături de situație, depistarea infractorului de oricare dintre personaje și complicarea acțiunii, intriga cărții, deși bună, este previzibilă, enervantă și neverosimilă. Nararea se împarte în vocile a trei personaje – Bennie, Alice și Mary, construcție care încurcă lectura, implicarea lui Mary și a problemelor ei familiale și amoroase fiind inutile, iar alăturarea scenelor în care sunt incluse Bennie sau Alice amplifică nerăbdarea unui scenariu nereușit. Lucrurile merg în nefavoarea lui Bennie: dintre toate relațiile pe care le are cu autoritățile, polițiști, detectivi, avocați, nu este nimeni prezent la serviciu pentru a-i confirma identitatea; este interogată în secțiile de poliție, dar este cuvântul ei împotriva concluziilor absurde trase de agenți, fără să aplice vreo măsură adecvată identificării ei. Pe lângă personajele care par să nu se lege cu povestea, nici deznodământul nu aduce o notă mai bună, un iz de „happy end” în timp ce criminalul – Alice – se face nevăzut și soarta îi e cumva decisă.

   Structurată pe capitole scurte ca lungime, Joc dublu se parcurge rapid, avantaj care te face să stai fidel lecturii și să o termini dintr-o suflare. Este de apreciat suspansul prezent pe întreg conținutul cărții, situațiile limită și pericolul, motivațiile personajelor pentru gesturile extreme, dar nu pot trece cu vederea obtuzitatea și nefirescul lucrurilor. Tind să cred că romanul ar fi avut mai mult farmec citind seria din care face parte în mod cronologic și continuând cu celelalte volume scrise de autoare ce includ personajele, pentru că ales singular stilul de scriere al Lisei Scottoline este frustrant.

Cartea Joc dublu, de Lisa Scottoline poate fi comandată de pe site-ul Editura All

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

recenzii cărţi

Joc dublu – Lisa Scottoline – Editura ALL

***Alina-Ioana Dinu (Alice Dinu)***Privesc lumea prin lentile colorate, unii pot spune că sunt naivă, dar mie îmi place să cred că sunt o visătoare. Sunt o fire singuratică și pot fi percepută ca ciudată, însă caut relațiile sincere și cred în dragoste la prima vedere. Am o pasiune pentru fotografie care mă inspiră să văd frumosul chiar și în cele mai neașteptate locuri. Mă refugiez în lectură pentru că lumea descrisă în cărți mă face să îmi doresc mai mult de la realitatea mea și mă ajută să mă descopăr și să mă accept așa cum sunt. Am o fascinație pentru mitologie, fie ea greacă sau egipteană, râd și plâng odată cu personaje din cărți romantice și jucăușe, sunt prinsă în vraja thrillerelor, ador să călătoresc în lumi imaginanare, distopice, utopice, să experimentez o istorie sub genul fanteziei. Am mâinile dibace, o mică artistă, și compun Idei la întâmplare, rup bucăți din imaginație și le pun în cuvinte și sper să inspir atracție pentru literatură, pe tocuri sau nu, în aer liber sau acasă.

12 COMMENTS

    • Mulțumesc! Mă întrebam dacă au mai privit și alți cititori scenariul ca și mine dar în același timp nu am vrut nici să descurajez lectura.

  1. Felicitari pentru recenzie!
    Si eu am inceput sa-ti recunosc stilul :)) Bine, acum am trisat pentru ca am vazut coperta ( stiam ca o citesti si iti asteptam parerea).

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.