Jocul de-a v-ați ascunselea de Em Madara

Jocul de-a v-ați ascunselea, de Em Madara – recenzie

Jocul de-a v-ați ascunselea

Em Madara

Editura Universitară

Număr de pagini 312

Autori români

   Pe același principiu sau joc imaginativ al păpușilor rusești Matrioska, în romanul “Jocul de-a v-ați ascunselea”, autoarea Em Madara ne prezintă, într-un stil propriu,  o viziune ușor diferită asupra lumii, a vieții în general, alegând situația în funcție de momentul cu care avem de-a face atunci.

   Am ales să citesc acestă carte într-o seară cuprinsă de ceață. M-am așezat confortabil în fotoliu, m-am acoperit cu o păturică și i-am spus cărții : “Hai, convinge-mă! Ăsta este momentul tău!”.

,, Eu sunt vocea Jocului.

Vorbesc prin mai multe guri deodată.

Este un joc pe care-l înveți de mic, n-ai cum să-i scapi: Zece, douăzeci, treizeci,… Suta! Cine nu e gata, îl iau cu lopata!

Dacă asculți cu atenție, o să-ți dai seama când ai rămas singurul care mai poate salva turma “.

   Pentru câteva secunde am avut senzația că urmează să intru în genul acela de cameră “escape room” și nicidecum că mă pregăteam de lectură.

“Incitant” mi-am spus și m-am apucat să citesc.

   În “Jocul de-a v-ați ascunselea” mi-a fost testată în primul rând atenția și memoria. Trei fire narative se împletesc încă de la început, într-un ritm alert și aparent fără sens. Și, poate că asta și-a dorit de la bun început autoarea care, în primele pagini ne amăgește cu chestiuni de regăsire personală, de genul: ,,uite mi s-a întâmplat și mie,, pentru ca imediat, în numai câteva pagini, să ne arunce în vâltoarea jocului.

“Am epuizat toate denumirile de rumegătoare pe care le cunosc! Lăsând la o parte aglomerația și semnul cedează trecerea din capătul străzii înguste, un bou a parcat chiar în buza intersecției. Sunt aplecată la volan, încercându-mi vederea după colț și pândesc ce vine din spatele mașinii oprite pe avarii.

O pătură de nori a înghițit cerul. O pătură de mașini înghite șoseaua, fâșâind pe asfaltul ud”.

    Pe rând, Ada și Jo-Jo, adultul și tânăra rebelă ne introduc în lumile lor, încărcate de gânduri, trăiri, emoții și mai ales de sentimente. Ca și un tot, ambele personaje feminine demonstrează prin fiecare acțiune întreprinsă că deși viața are urcușurile și coborâșurile ei, depinde exclusiv de noi cum alegem să o trăim numai că, uneori, excepțiile pot să apară și atunci toată lumea pe care ți-ai imaginat-o poate să-ți fie dată peste cap.

   În “Jocul de-a v-ați ascunselea”, Jo-Jo este cea care are curajul să riște, determinând și influențând viața de mai târziu a lui Ada. Sau, altfel spus, precum păpușile Matrioska, Jo-Jo nu este o minciună, ci o parte din cine este și devine Ada, dar nu în totalitate. Aleg să nu vă povestesc mai mult, din simplul motiv că nu aș vrea să încalc regulile jocului, impuse delicat de către autoare.

“ – Oh, nu uita de șerpii din copac, drăguță! mustăcește povestitorul misterios, în frac negru.

Rândul meu!”

   Deși la început cartea mi s-a părut ușor greoaie, recunosc că m-am lăsat prinsă de Em Madara în “Jocul de-a v-ați ascunselea” și chiar mi-a plăcut.

   Nu este o carte pentru orice cititor, asta pentru că ai nevoie de o atenţie maximă să analizezi, altfel vei pierde firul naraţiunii şi nu vei înţelege povestea.

   O mică problemă am avut-o în ceea ce priveşte comparaţiile, metaforele folosite de autoare, care mi s-au părut de un lirism epatant şi mult prea bombastice. Te face să citeşti de două ori aceeaşi frază, sa fii convins ca ai înregistrat bine. Comparaţii simple şi la îndemână, probabil ar fi dat uşurinţă firului narativ. Pentru ca da, te duce în acel puieril jargonal al expresiilor.

   ,,Cu un muc fluturând nehotărât dinăuntru în afară, ca un yo-yo gelatinos, o fetiță întinde ambițios mâna sub scaun, pentru a-i returna flizz-ul instigatorului la hăhăială...”

   ,,Aerul se transformă instantaneu și compartimentul nostru devine un raion de mezelărie. Rumeg biscuiții, cu aromă îmbunătățită de salam și o dată cu ei statutul de domnișoară pe care lumea insistă să mi-l atribuie.

Muzica este un efect secundar al vieții, mai bun decât cuvintele.

Dar…eu m-am lăsat prinsă. Vă lăsaţi şi voi prinşi?

Rămâne să decideți cine este ultimul care scapă turma! Lectură plăcută!

Autori români

Recenzii cărţi

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

 

 

 

 

 

17 COMMENTS

  1. Recenzia ma îmbie sa citesc și eu cartea. Chiar m-ai făcut curioasă. Mulțumesc pentru recomandare!

  2. Dragă Iasmina, mă bucur mult că i-ai dat o șasă și nespus de mult că te-a ”prins” 🙂 ! Mai ales când eu însămi sunt un mare fan ”Literatura pe tocuri”.
    Te îmbrățișez și-ți doresc o toamnă plină de delicii literare în continuare!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.