La răsărit de ceață, de Dana Nichițelea – Editura Heyday Books – recenzie
La răsărit de ceață
Autor: Dana Nichițelea
Editura Heyday Books, 2021
Număr pagini- 184
Dana Nichițelea: Scriitoare, absoleventă de studii psiho-sociale, mamă, devoratoare de cărți, pasionată de filme și cești de cafea aromată, debutează în Februarie 2020 la Editura Heyday Books, Bacău cu volumul de proză scurtă „Povestea funcționarului care a devenit curier”. Este co-autor în cadrul colecției de nuvele „Nuanțe de piper și ciocolată”, Editura Siono, București, lansată în Septembrie 2020.
Dana Nichițelea este o surpriză frumoasă din rândul autorilor români contemporani, o descoperire care mă bucură și care mă face să mă mândresc de câte ori spun că eu citesc românește.
Mărturisesc că nu o să-mi fie ușor să sintetizez acest roman pentru că autoarea a fost nemiloasă și s-a folosit de realitate într-o scriitură simplă, dar atât de profundă, încât doare să povestești despre cele citite.
La răsărit de ceață este cartea care ne arată, în mod transparent, viața de familie. Acea familie aparent normală, dar care în spatele ușilor închise își etalează disfuncționalitatea în toată splendoarea ei.
Personajul principal este Ema și viața ei alternând fragmentele din prezent, unde este o femeie matură, într-o relație având un copil și fragmente din copilăria ei.
Ema a fost un copil nedorit, iar părinții ei, Andrei și Adina, nu au fost cei mai buni părinți, nu știu dacă nu au știut să fie părinți sau au oferit atât cât au primit și ei de la proprii părinți. Andrei obișnuia să o bată mult pe Ema sub diferite motive, lecțiile pe care nu le înțelegea sau refuzul de a mânca. Evident, motive exagerate și lipsite de temei. Nimic nu justifică abuzul fizic și psihic al unui copil.
Ca adult Ema este într-o relație cu Andi și au un băiețel, Darius, care a fost o întâmplare, dar tânăra și-a asumat decizia de a fi părinte, unul mai bun decât au fost părinții ei. Andi la rândul lui a fost crescut de o mamă alcoolică și modelul de familie disfuncțională părând firesc.
Ei bine, povestea Emei este radiografia interioară a unui suflet chinuit. Dana Nichițelea a pus accentul pe conflictul interior al personajului principal. Trauma abuzului fizic și psihic al copilului este oglindită atât de bine în viața de adult, iar deciziile, aparent asumate, sunt influențate de toate cicatricile care au rămas sângerând alături de Ema.
În această poveste crudă a vieții de familie, Dana ne prezintă copilul Ema victimă, adolescenta rebelă și independentă, tânăra pasională asumându-și responsabilitatea la două locuri de muncă, femeie și mamă la maturitate, dar oare traumele copilăriei pot fi rupte din evoluția ei ca om? Reușește Ema să ofere dragostea care ei i-a lipsit copilului ei?
Crescută în sânul unei familii în care empatia era inexistentă, Ema visează să fie un om mai bun. Relația ei cu Andi pornește de atracție fizică și sex pasional care poate fi ușor confundat cu dragostea. Dacă vă așteptați la un final fericit, autoarea are o surpriză pentru voi. Când victima devine agresor și există și victime nevinovate povestea devine mai tensionată, iar finalul poate fi într-un volum doi.
La răsărit de ceață este un roman foarte bine scris, care analizează consecințele unor traume din copilărie, dar și încăpățânarea de a rămâne în relații toxice care distrug viețile mai multor generații. Suntem suma întâmplărilor din viața noastră și oricât încercăm să fugim de noi, ne împiedicăm de propriile noastre temeri și cădem în prăpăstii fără fund. O carte cu un puternic impact emoțional, scrisă fără cenzură, în stil liber, fără a face exces de cuvinte necorespunzătoare. Atât calitatea de scriere cât și cea creativă sunt garantate.
Recomand acest roman părinților „ perfecți” de copii imperfecți.
Felicitări autoarei!
Carte disponibilă pe Heyday Books
recenzii cărți
Partajează asta:
SIMILAR ARTICLES
14 COMMENTS
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Multumesc, Vero! E o senzație ciudată și plină de adrenalină să regăsești un articol despre tine sau munca ta, cu atât mai mult când este atât de frumos prezentat.
Te felicit pentru acest roman, Dana!
O poveste pe care sigur vreau s-o citesc.
Felicitari Dana! Felicitari Vero pentru recenzia atractiva!
Nu ma mir pentru ca citesc cu placere si interes si articolele din rubrica Danei.
Multumim, Arci !
Multumesc, Arci. E scris din suflet si tocmai asta am incercat sa transmit, atat cat s-a putut… 🙂
Multumim, Veronica, pentru frumoasa tentatie! 🙂
Plăcerea mea, Marius !
Oare ar fi buna de oferit cadou unui astfel de parinte perfect din partea unui copil „imperfect” devenit adult?! Sincer, eu nu cred ca ar intelege mesajul transmis.
Posibil sa da, posibil sa nu. Cateodata nu parintele in cauza trebuie sa inteleaga mesajul, e suficient ca acel copil „imperfect” sa-si regaseasca o parte din linistea sufleteasca. Avem o responsabilitate morala fata de noi insine de a ne regasi echilibrul, ceilalti trec in plan secund.
Cred ca merita încercat. Sunt lecții de viață pe care le înțelegi prea târziu.
Felicitări, Dana ! Felicitări, Vero ! Un roman trecut pe listă. Este interesant și prezentat pe măsură .
Multumim, Iliuța
Felicitări, Dana! Am trecut romanul în wishlist.
Felicitări pentru recenzie, Vero!
Multumim