Malakai - A. Stephanie - Editura Bookzone
Literaturapetocuri.ro Recenzii cărţi

Malakai, de A. Stephanie – Editura Bookzone – recenzie

Malakai

Autor: A. Stephanie

Editura: Bookzone

Anul: 2019

Număr pagini: 256, 222

   Malakai cărţi de dragoste.

   Cu siguranță, despre iubire s-au scris râuri întregi de pagini, literatura actuală – și nu numai- abundă în povești de iubire care de care mai inedite și mai surprinzătoare. În astfel de circumstanțe, inițiativa de a scrie și de a publica un roman care să transpună această temă e un act de curaj.

   A.Stephanie e unul din acei scriitori pentru care tocmai circumstanțele provocatoare reprezintă o puternică motivație. Dincolo de povestea de iubire se țes imagini ale unor tipologii de oameni, se creează caractere puternice pentru care idea de sacrificiu duce o cursă infernală cu cea de speranță.

   Nimic nu e ușor în această existență, dar când vine vorba de iubire, lucrurile se complică și mai mult. E simplu să te îndrăgostești… uneori îți ia o secundă… una fatidică, în care zeii uneltesc să-ți pună inima la încercare.

   Cele două volume „Malakai” au ca pilon povestea de iubire dintre Hannah și Malakai. Pe lângă aceasta, pe firul epic cresc ramuri care vorbesc despre natura umană și comportamentul pe care îl avem atunci când suntem sub influența  emoțiilor.

Să vorbim despre carte…

   Într-o dimineață (căci marile iubiri din literatura română, dar și cea universală încep – de cele mai multe ori – dimineața, ca simbol al renașterii ființei umane prin iubire) gândul Hannei oscilează între autobuz și mersul pe jos. Indiferent de ceea ce aleg zeii, se pare că decizia finală ne aparține. Hannah decide să meargă pe jos până la școală, înfruntând varianta pe care destinul i-a pregătit-o. În drumul său devine martoră la accidentul de motocicletă al lui Malakai. Este prima care îi acordă primul ajutor. Acțiunea sa este decisivă pentru viața lui Malakai.

   Fără să țină cont de aroganța cu care era caracterizat Malakai în școală, Hannah face tot ceea ce-i stă în putință ca să îl salveze. Sosește ambulanța, iar Malakai este preluat dus urgent la spital. Lucrurile nu stau, însă bine deloc. Malakai rămâne imobilizat la pat. Mama acestuia apelează la Hannah cerându-I să vină acasă la fiul ei, pentru a-l ține la curent cu temele.

  Este momentul în care se declanșează schimbarea majoră din viața lui Hannah, dar și a lui Malakai. Fata descoperă că Malakai este o fire ciudată, plină de frustrări, necomunicativă, cu accente destul de grave de răutate chiar. Cu toate acestea, ceva o face să continue… iar acel ceva nu poate fi decât nobilul sentiment al iubirii.

   Ceea ce se întâmplă devine complicat. Hannah este nevoită să lupte cu propriile trăiri în încercarea de a-l salva pe Malakai din starea de depresie din care nu pare să iasă.

   Personajele sunt tipologii ale adolescenților de astăzi, cu firile lor exuberante, cu temerile și speranțele lor, cu falsa neputință de a trece peste obstacolele propriei minți, dar cu puterea de a intui evenimentele și oamenii cu rol essenţial în viață.

   Extras atât de brusc din realitatea sa, Malakai nu este bucuros că a fost salvat, dimpotrivă, viața pare o povară pentru el. Dacă va reuși Hannah să îl scoată din această stare și dacă sentimentele sale vor fi împărtășite, veți afla citind minunata poveste desfășurată pe parcursul celor două volume. În plus, ca povestea să capete conturul unei complicații maxime, apare Alek – cel mai bun prieten al lui Malakai. Acesta este la fel de dornic să își ajute prietenul, precum Hannah… doar că pe parcursul acestui proces se îndrăgostește de ea…

   Povestea este o traiectorie ascendentă a unei relații sabotate de propriile frământări, o iubire care se construiește în ciuda opoziției perpetue a celor do, însă – așa cum spuneam la început – nimic nu e ușor când vine  vorba de iubire.

   Deși încărcătura emoțională transmisă cititorului este foarte mare, lectura este lejeră, firul epic este fluent, stilul clar și curat. Predomină dialogul, replicile sunt alcătuite din cuvinte simple, dar încărcate cu emoție. Fiecare replica este mai apoi însoțită de un gând asociat acelor cuvinte, dar nerostit.

„-A mai spart ceva? o întreb, ca să știu la ce să mă aștept când ajung acolo.

-Nu. Dar asta din cauză că nu se ridică din pat.

-Nu ia pastile?

Cineva să mă trezească la realitate și să îmi spună că visez. Că ăsta e doar un vis urât.

Malakai e un coșmar.

-Refuză.

Atunci zaci acolo, afurisit ce ești!

Alung gândul. Conștiința mea nu vorbește serios.”

„Am fost acolo… te-am ținut de mână… m-am rugat să nu mori! Am intrat în panică, pentru că nu știam cum să-ți opresc tot sângele să se mai scurgă pe asfalt!”

„Sunt obișnuit ca oamenii să mă abandoneze la un moment dat. Cred că pur și simplu am vrut să ajungi în punctul ăla cât mai repede posibil. Dar ai continuat să te întorci și habar nu am de ce.’’

   Dialogul balansează ușor între nuanțe tragice și nuanțe de umor, reliefând situații care se asortează perfect unui scenariu de film. De altfel, cartea este atât de bine scrisă, încât efectul de vizualizare este foarte mare.

   Deși povestea este structurată pe două volume, cartea se citește repede, cititorul fiind prins în mrejele poveștii și condus prin labirintul de emoții, fără să realizeze că a ajuns atât de repede la final.

   Evident, n-o să vă dezvălui finalul, însă o să vă spun că „Malakai va fi una din acele lecturi pe care nu le veți uita ușor.

   Recomand cartea celor care vor să citească un roman inedit, plin de emoție și de speranță, dar mai ales de iubire. 

Iată alte citate:

„Vreau să țip cât mă țin plămânii că îl iubesc și că aș face orice ca acest moment să nu se sfârșească vreodată. Să stau aici, întinsă lângă el, și să nu conteze nimic altceva. Să nu existe nimic altceva.”

„Dar Malakai nu e nimeni şi nimic. Malakai e totul si nu o sa renunţ la el.”

„Malakai nu este doar o poveste de dragoste. Este o poveste despre coincidențe, supraviețuire, despre prietenie, responsabilități, sacrificii și speranță. Și despre cum uneori partea cea mai grea nu e să salvezi viața altei persoane, ci să o ții în viață.”

Cartea o găsiţi pe site-ul Bookzone

Recenzii cărţi

 

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

13 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.