Marul dulce amar de Ada Shaulov – Enghelberg-Editura Tracus Arte

Mărul dulce amar de Ada Shaulov – Enghelberg-recenzie

Gen:  Literatură contemporană
Editura: TRACUS ARTE
Anul publicării: 2014, Bucuresti

Număr pagini: 352

Prefata: Ioan Grosan

“Trecutul nu poate fi retuşat. Sufletul ei va rămâne pe vecie ca un sac fără fund, necesitând tone de dragoste, dovezi că este iubită, că va fi ocrotită, cum avea nevoie acea fetiţă de odinioară.”

Mărul dulce amar mi-a plăcut. Nu este un titlu pe care să-l fi ghicit în vreun fel, poate şi de aceea surpriza a fost cu atât mai frumoasă.

În coperta de interior – faţă suntem anunţaţi că vom pătrunde într-un univers îndrăzneţ, care suprinde şi pune pe gânduri – iar în ceea ce mă priveşte, nu mi-au trebuit decât câteva pagini parcurse, ca să pot confirma acest lucru. Surpriza merge încă şi mai departe, când afli că dincolo de scriitoarea care pune cu fermitate degetul pe rana dureroasă a unor tabuuri ca incestul sau pedofilia, se află un om mai degrabă timid.

Căci îndrăzneaţă este autoarea Ada Shaulov – Enghelberg încă din prima pagină, prima existenţă abordată, prima poveste. Cadoul dulce-amar reuşeşte să capteze atenţia, care nu se va îndepărta în restul paginilor.

Trebuie, de asemenea, să mă înscriu opiniei din prefaţă.

Această scriitoare contemporană nu cucereşte prin formulări fandosite ori încâlceli greoaie, chiar dacă deţine un titlu de doctor în psihologie care i-ar fi furnizat, cu siguranţă, mijloace la îndemână de a o face.

Mărturisire şi introspecţie – scrisul cu virtuţi terapeutice al A.S-E are ca punct de plecare experienţa personală a strămutării cu familia,la vârsta de 16 ani în Israel. Adică implicaţiilor profunde ale schimbării de ţară şi cultură, vârsta le amplifică, aşa cum poate doar adolescenţa o poate face, ramificaţiile.

Cu Mărul dulce amar păşim în…realitate.

Căci, dincolo chiar de faptul că poveştile pornesc de la întâmplări reale, asistăm la episoade când bune, când dificile; când visare, când coşmar, când iubire, când blestem. Personajele şi replicile sunt aproape aievea în vieţile noastre, construite firesc şi foarte natural. Niciunde senzaţia de forţare, dar nici de simplă inventariere a unor realităţi.

Unul din procedeele preferate ale scriitoarei pare să fie…săpatul: înlăturând una câte una aparenţele, ca pe foile de ceapă, demontează în mai multe rânduri realităţi apparent perfecte, în subsolul cărora mustesc dramatice cangrene. Un procedeu care îi confirmă profesia, inteligenţa, înclinaţia.

De altfel, chiar şi în scenele erotice, relatarea este făcută fără nuanţări în manieră Bukowski – care personal nu reuşesc deloc să mă convingă -, ci mai degrabă pe implicaţiile şi aspectele psihologice.

Am mai întâmpinat cu plăcere şi atenţie sporită episoadele “privitului peste umăr”, respectiv acelea în care îndârjirile rebele ale tinereţii, numai pentru a sta altfel decât opiniei părinteşti au fost atât de scump plătite…

Preocuparea principală este iubirea, în forme şi la niveluri din cele mai diverse, urmare firească a faptului că, prin naştere, indiferent de naţionalitate, sex, profesie, etc. omul este fiinţă socială. El are nevoie de dragoste, de apreciere, de alţi oameni.

Chiar şi cel mai cinic individ are o slăbiciune bine ascunsă, chiar şi cel mai puternic va căuta instinctiv să se ferească de suferinţă, deşi a avut nenumărate confirmări ale rezistenţei sale. Anumite trăsături ne sunt înscrise în codul genetic, iar ele nu pot fi lepădate nici prin cea mai riguroasă autodisciplină – cam în această manieră sunt deghizate învăţămintele, care nu sunt puţine.

S-ar putea ataca poate acest volum prin portiţa simplităţii, a banalului. Căci, într-adevăr, scrieri în acest gen nu sunt puţine. Dar eu spun că tot aici ar putea sta şi detaşarea. Modul în care se îmbină şi potrivesc nuanţele este plăcut de reuşit.

Ada S – E este un nume la care voi vrea să revin şi chiar la poveştile din Mărul dulce amar.

Fără a micşora meritele romanticului, sau ale relaxării, admit însă că mai mult m-au cucerit subiectele abordate, perspectivele surprinzătoare, componenta psihologică, firescul cu care am recepţionat temele de reflecţie şi lecţiile de învăţat, de pe toate ridicată perdeaua grea a tabuului.

“Tăcerile nu o încurcau deloc. Se simţea bine lângă el, tocmai pentru că nu trebuia să vorbească”

Notă: 9 / 10

Cartea Mărul dulce amar de Ada Shaulov – Enghelberg fost oferită pentru recenzie de către Editura Tracus Arte. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Tracus Arte. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook.

Cartea poate fi achiziționată din librăriile online

Autor: Adelina