Memoriile unei reptile, de Silje O.Ulstein – Crime Scene Press – recenzie

Memoriile unei reptile

Autor: Silje O.Ulstein

Editura Crime Scene Press – 2022

“Liv are multe secrete. Într-o seară îmbibată în alcool și droguri, dezvoltă obsesia de a avea un șarpe. Așa apare în scenă Nero, care îi trezește sentimente și dorințe contradictorii. Dar Liv se simte, în sfârșit în siguranță, nebănuind grozăviile care urmează să se petreacă în viața ei.

Treisprezece ani mai târziu, într-un acces de furie, Mariam Lind își abandonează fiica într-un mall. Dar când ajunge acasă și constată că fetița chiar a dispărut, mecanismele materne ruginite se pun din nou în mișcare.

Cazul ajunge pe biroul lui Roe Olsvik, un polițist cu multă experiență, care începe să facă legături tulburătoare între ancheta actuală și o tragedie ce s-a abătut asupra familiei lui.

În tot acest timp, Nero ticluiește un plan de răzbunare, simțindu-se izolat printre oameni, și totuși înțelegându-i atât de bine…”

“Un debut îndrăzneț care îți taie răsuflarea și e definitoriu pentru genul său.”(Sarah Schmidt)

  “Un thriller psihologic sinuos, alunecos, pentru fanii lui Gillian Flynn sau Jo Nesbø, care explorează cruzimea oamenilor, tentativele lor de a repara trecutul, dar și întrebarea fundamentală: îți poți lepăda vreodată pielea?”

Așa este!!!!

  O poveste care te pune pe gânduri, care te face să te întrebi până unde poate merge răutatea, cruzimea, inconștiența.

  Îmi place când poveștile sunt spuse din perspectiva personajelor, sunt mai complexe și mai edificatoare. M-a prins cartea, mai ales alternanța evenimentelor din trecut și prezent, și chiar a durat puțin până să realizez că personajul central feminin, deși cu nume și vieți schimbate, e unul și același. La început mi s-a părut incredibil, apoi m-am gândit că e o dublă personalitate, dar aflând, de-a lungul cărții, circumstanțele am realizat oarecum de ce s-a întâmplat așa, dar asta nu scuză faptele. Mai mult, autoarea te face să bănuiești unele personaje, apoi altele, să faci anumite conexiuni, ca, până la urmă, să rămâi “cu gura căscată”.

  Copilăria lui Liv/Sara, cu o mamă indiferentă și un frate abuziv și abuzator, a fost un coșmar. Se plânge mamei,  dar ea nu o crede, sau alege să aibă încredere în Patrick, băiatul mamei. Nu știu, dar cert e că îmi venea s-o strâng de gât în ocaziile când apare în poveste. Liv pleacă de acasă, încercând să dispară, își schimbă numele, lucrează și locuiește cu prietenii ei, Ingvar și Egil. Doi tipi total diferiți, fiecare ancorat în realitatea lui, cu preocupările, poveștile și tarele personale, dar buni și protectori cu ea.

Le veți afla poveștile citind cartea!

  Și Liv începe o viață de petreceri, de destrăbălare, un fel de autodistrugere, prietenul ei cel mai bun devenind șarpele, un piton Nero, pe care-l adoptă de pui, considerându-l un animal de companie.

Și veți citi în carte despre cum ajunge să-l hrănească, cum vorbește cu el, doarme cu el…

  Undeva în acele timpuri o întâlnește pe Anita, se împrietenesc, chiar devin iubite. Dar Anita are un soț violent și abuziv, și un copil frumos Aurora, singura ei evadare devine pictura. De fapt un portret făcut de ea va deveni și o cheie în poveste.

  Părinții Anitei erau despărțiți, și mama ei era bună prietenă cu a ginerelui Birk, așa că nu crede ce-i spune fiica ei. Anita îi cere ajutorul lui Liv, chiar se mută cu ea, dar evenimentele imprevizibile, și  viața haotică își pun amprenta asupra tinerelor,  și se va sfârși cu o tragedie. Copila moare sugrumată și arde cu mama ei în incendiul casei.

Cine e vinovat? Ce s-a întâmplat?

Asta cercetează poliția și mai ales renumitul anchetator Roe Olsvik, care devine obsedat de caz. De ce ?

  Și ajungem la Miriam, la momentul actual, o femeie cu un temperament  imprevizibil, a cărei fiică de 11 ani  dispare la mall, după o ceartă. Miriam e indiferentă și furioasă la început, chiar are momente când parcă ar vrea să lase totul în urmă, apoi își dă seama că Tor, soțul ei care o acceptase gravidă,  crescând copilul ca și cum ar fi fost al lui, și Iben sunt reperele și dragostea ei.

Dar până aici e un drum lung și dureros!

  Miriam își dă seama că dispariția fetiței e legată cumva de trecutul ei, mai ales când găsește în cutiuța cu bijuterii a copilei un lănțișor cu o cheie aurită , care îi dispăruse cu ani în urmă.

Cine i-l luase? Cum a juns la Iben? Cine și ce încearcă să-i transmită?

  Întoarcerea în trecut îi arată ce au ajuns prietenii ei, ce s-a întâmplat cu fratele ei și cu violatorul, tatăl  biologic al lui Iben. Toate astea o vor duce până la urmă la fiica ei.

Cine o răpise și de ce? Va reuși s-o salveze? Se va salva și ea?

  În paralel cu povestea avem cercetările poliției, îl avem pe Roe Olsvik, care caută cu determinare copilul, dar face și legăturile cu cazul Anitei din trecut.

  Încrâncenarea și faptul că anchetează în secret (se gândea că-l vor crede nebun) îi aduc mai întâi bănuieli din partea colegilor, apoi ajutorul.

  Sigur că până la urmă vinovații vor fi găsiți, se vor afla motivațiile, toate piesele de puzzle se așază la locul lor.

  Poveștile se intersectează cu “memoriile reptilei”, unde oamenii sunt analizați și din perspectiva șarpelui Nero, care e și participant direct la unele evenimente tragice.

  Dar mie sincer mi s-a părut șarpele mai mult ca o parabolă, ca o ilustrare a firii protagonistei principale, care-și schimbă de fiecare dată viața , lăsând în urmă trecutul, exact cum  șarpele “își leapădă pielea”.

Dar citiți cartea! Merită! Și sunt sigură că o să va placă.

Iata câteva păreri avizate:

„Original, inteligent, tandru și înspăimântător.”(Chris Whitaker)

„Un thriller psihologic bine scris, negru ca noaptea.”(Booklist)

„O poveste minunată, sinuoasă… Te lasă cu gura căscată.”(Joanna Cannon)

Carte disponibilă pe site-ul Crime Scene Press

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Memoriile unei reptile de Silje O.Ulstein – Crime Scene Press – recenzie