Nelli şi locul învăluit în ceaţă, de Annika Scheffel-recenzie

Număr pagini: 256

An apariţie: 2017

Editura: Univers Enciclopedic

Descriere:

,,Mai toate poveștile încep cu o călătorie. Eroii călătoresc în cele mai diverse locuri. Această poveste începe cu o sosire. Micuța Nelli și mama ei, Ava, care au pornit în căutarea tatălui fetiței, ajung în cel mai ciudat loc cu putință. Peste tot în jur sunt semne de interdicție și, pe neașteptate, Ava dispare fără urmă.

Oare ce va face Nelli acum?

O carte captivantă a talentatei scriitoare Annika Scheffel.”

Despre autor:

   Annika Scheffel, născută în 1983 la Hanovra, este prozatoare și scenaristă de succes. I s-au acordat numeroase distincții și premii. Nelli și ținutul învăluit în ceață este prima sa carte pentru copii.

   Joëlle Tourlonias (cea care a realizat ilustraţiile), născută în 1985, a studiat Comunicare Vizuală, secțiunea Ilustrație și Pictură, în cadrul Universității Bauhaus din Weimar. Din 2009 lucrează ca independentă, desenează, pictează și trăiește în camera sa de zi.

   Îmi plac foarte mult cărţile pentru copii, chiar dacă am depăşit de mult stadiul de „copil”. Mă fac să văd o altă abordare şi altă rezolvare a unor probleme ce par de neînţeles. Cărţile pentru copii reuşesc să mă desprindă din lumea reală (a grijilor, nevoilor, treburilor) şi să mă introducă în universul literar folosind un limbaj simplu, care poate fi înţeles de oricine. Iubesc să citesc astfel de cărţi şi nu îmi plac persoanele care resping literatura pentru copii şi fac discriminări. Întotdeauna e bine să revenim asupra unei perioade îndepărtate, spre exemplu când eram mici şi nu prea ştiam ce şi cum se mănâncă şi cum putem reintra mai bine în acea perioadă, decât prin intermediul cărţilor pentru copii?

   Annika Scheffel a scris o carte frumoasă şi interesantă, perfectă pentru copiii de toate vârstele, deopotrivă.

   „Nelli şi locul învăluit în ceaţă” transmite şi îi învaţă pe copii să stea alături de părinţi lor şi să nu plece de lângă ei fără acordul lor. Este foarte important ca ei, copii, să nu se desprindă de părinţi, mai ales când sunt mici şi mai ales în locuri aglomerate, pentru că, odată ce au plecat cu greu se mai întorc şi uneori dorul pentru părinţi îi fac să regrete decizia rapidă pe care au luat-o, cea de a fugi fără acord. Exact în această situaţie se află şi Nelli, protagonista cărţii. Dar să începem cu începutul….

   Încă din primele pagini facem cunoştinţă cu Nelli, o fată curioasă, care îi place enorm să exploreze locuri noi, şi Ava, mama lui Nelli. Acestea au o relaţie foarte strânsă, cum ar trebui să aibă fiecare părinte cu copii săi, şi ambele au aventura în sânge. Deşi seamănă leit şi sunt adesea confundate, cele două fete au şi câteva lucruri diferite, prin care se deosebesc.

   Tatăl lui Nelli, respectiv soţul Avei, dispare într-o zi fără urmă, iar cele două fete lăsate în urmă de Eric, căci aşa îl chema pe tată, sunt foarte triste şi posomorâte. Într-o zi Ava se hotărăşte să plece în căutarea lui Eric, pentru că dorul pe care îl simte pentru el este mult prea mare şi intens. Bineînţeles, o ia şi pe Nelli, fiica ei, cu ea. Deoarece Nelli avea un purceluş, călătoreşte şi el cu ele şi le ţine companie.

   Împreună au vizitat multe ţări şi zone, au traversat nenumărate oraşe şi au văzut peisaje care de care mai spectaculoase şi frumoase (o adevărată bucurie, atât pentru ochi, cât şi pentru suflet), dar, din păcate, nu l-au găsit pe Eric, nici după câţiva ani de căutări şi explorări.

   Nelli, Ava şi Jupiter (purceluşul cu care Nelli are o relaţie minunată de prietenie) călătoresc într-un autobuz super dotat: au paturi, baie, bucătărie şi chiar şi o grădină pe capota mijlocului de transport, în căutarea lui Eric.

   Purceluşul Jupiter a visat dintotdeauna să devină pilot, iar Nelli, o prietenă devotată, face un fel de antrenament cu el pentru a-l învăţa să zboare, mai exact, purceluşul este legat pe lângă un stâlp înalt şi Nelli trage de o sfoară pentru a-l înălţa şi pentru a-i da acestuia impresia că zboară. Deci, vedeţi şi voi cât de bine se înţeleg cei doi….

   Într-o zi, echipa Nelli-Ava-Jupiter poposesc într-un loc ciudat, diferit de toate locurile pe care le-au vizitat până acum. Este locul numit „învăluit în ceaţă”, pentru că, peste tot este o ceaţă deasă şi lăptoasă, care reduce vizibilitatea şi îngreunează deplasarea oamenilor.

   Aici, în acest loc necunoscut, Nelli o vede pe Ava afară, vorbind cu un poştaş zburător. Când se reîntoarce în autobuz, Ava este asaltată cu întrebări din partea lui Nelli, dar aceasta nu îi răspune şi Nelli se supără.

   Din dorinţa de a descoperi noul loc, spiritul de aventurier şi explorator din Nelli se trezeşte şi o îndeamnă să iasă afară, să facă o expediţie. Camaradul ei este, bineînţeles, purceluşul Jupiter.

   După ce vede ce se află în jurul ei, Nelli doreşte să se reîntoarcă în autobuz, la Ava, care probabil îşi face griji în privinţa lui Nelli. Din păcate, Nelli constată că autobuzul a dispărut în ceaţă, cu tot cu mama ei.

   Supărată şi tristă, Nelli aude o voce din ceaţa deasă, pe care o puteai tăia cu cuţitul. Din fericire este Henri, un băiat care de cum o vede pe Nelli, îi doreşte binele. Cu mari eforturi, Henri o aduce pe Nelli în casa lui, nu înainte de a-l lăsa pe purceluş ascuns sub un panou pe care scrie o interdicţie.

   Acasă la Henri, Nelli este ascunsă într-un dulap, pentru ca părinţii lui Henri să nu o descopere. Cum necum, Nelli iese din dulap şi îi salută pe părinţii lui Henri. Aceştia nu sunt prea încântaţi, dar Nelli e o tipă drăguţă şi o acceptă în familia lor. Din acest punct începe transformarea lui Nelli: părul îi este uns cu ceva lipicios pentru a sta lipit de cap, este pusă să poarte îmbrăcăminte până la pământ şi este obligată să mănânce mucilagiu de ovăz, o mâncare care, dacă o mănânci în fiecare zi, ajungi să trăieşti 444 de ani.

   Nelli este integrată la şcoala unde predă mama lui Henri şi unde tatăl lui Henri este paznic şi se acomodează destul de uşor printre noii colegi (mai comite şi greşeli, fiind pedepsită aspru).

   În acest loc învăluit în ceaţă sunt nişte reguli absurde, precum: „Ghemuitul interzis!” sau „Nu ai voie să pui întrebări!”. Toţi copii care îndrăzneau să încalce aceste reguli primeau pedepse. Se spune că, conducătoarea acestui loc învăluit în ceaţă este o doamnă pe nume Gertrude, foarte severă.

   Pentru că nu mai suportă atmosferă din „Locul învăluit în ceaţă”, Nelli porneşte în aventura vieţii ei, alături de Henri şi Laura, o colegă care iubea să respecte regulile locului. Aceştia trei pornesc în căutarea persoanelor dispărute (cu timpul cei care făceau greşeli erau daţi dispăruţi), în special în căutarea Avei.

   Dar vor reuşi ei să treacă peste toate obstacolele din cale lor? Oare Gertrude va ordona ca Nelli şi prietenii ei să dispară?

   „Nelli şi locul învăluit în ceaţă” este tipul de lectură care merge citită copiilor seara, înainte de culcare. Sunt sigur că personajele curajoase vor fi pe placul lor, iar acţiunea de asemenea.

Cartea Nelli şi locul învăluit în ceaţă, de Annika Scheffel a fost oferită pentru recenzie de Editura Univers Enciclopedic. Cartea poate fi comandată de pe site-ul Editura Univers Enciclopedic

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant şi cărtureşti