O altă staţie de tren – E toamna ta, iubito… – Nicoleta Tudor – Daniel Irimescu – poezii
O altă staţie de tren – E toamna ta, iubito… – Nicoleta Tudor – Daniel Irimescu – poezii
O altă staţie de tren – creaţie
O altă staţie de tren, de Nicoleta Tudor
O altă stație de tren,
Să mai cobor mă-ncumet oare?
Nu este decât un refren
Dar de ce încă mă mai doare?
Văd oameni, fețe zâmbitoare
Tot invârtindu-se în van,
Să îi cunosc, mă întreb oare?
Sau doar să îi privesc prin geam?
Ce frământări îi năpădesc?
Ce gânduri li se-nvârt în minte?
Acum, pot doar să îi privesc
Și să îi simt, dincolo de cuvinte.
Sunt protejată, geamul ne desparte
Dar dacă vor să urce-n tren?
Pot merge oare mai departe,
Cărând în spate veșnicul refren?
O altă stație de tren
Și oamenii-s tot mai grăbiți.
Mai este oare timp de un refren
Când de iubire toți sunt osteniți?
E toamna ta, iubito…, de Daniel Irimescu (Daniel Dac)
E toamna ta, iubito, și frunzele cad lin
Din brațele-ți întinse pe cerul opalin,
Ce parcă vor să prindă, sărutul despărțit,
Din vara ce se scurge, încet spre asfințit.
La pieptul tău mă plec, ș-ascult bătaia firii
Cum murmură sfioasă prin seva nemuririi,
Cu fiecare clipă, ce-mi trece ca un ceas,
Strâng mrejele iubirii, să pleci nu te mai las!
Aud în depărtare cum vânturi se adună
Și-a lor suflare pare, că-i urlet de furtună,
Menită să-mi alunge o ultimă fărâmă,
Din dragostea rănită de frigul ce-o sfărâmă.
Dar ochii tăi adânci mereu au să mă-nvie
Zdrobind povara tristă din clipa de sclavie,
Ce nu-i decât o boare prin toamna trecătoare,
Din nesfârșita-ți ființă, spre vara viitoare!
Creaţie Literară
Creaţie literară – o rubrică despre poezie, proză, materiale menite să vă încânte sufletul, să le citiţi cu drag.
Felicitari prieteni!
Superbe creații!
Nu aș avea cum să aleg din două adevărate crâmpeie de suflet! Ambele sunt superbe!
Doi poeti inzestrati 🙂
Minunat! Pe Nicoleta o știam deja, surpriza a fost domnul Irimescu.