Orfanele de Alex Constantin Manea

Orfanele, de Alex Constantin Manea – Smart Publishing – recenzie

 Orfanele 

Autor: Alex Constantin Manea

Editura: Smart Publishing

Data apariției: 2020

Număr de pagini: 364

   Orfanele este romanul de debut al scriitorului Alex Constantin Manea, apărut la Smart Publishing. Ideea cărții este destul de simplă – două surori trecute de prima tinerețe își îngroapă tatăl, mort la 105 ani. Moartea acestuia nu schimbă foarte multe pentru cele două femei, dat fiind faptul că fiecare din ele este realizată și are propria sa viață, și nici măcar moștenirea nu le mai perturbă liniștea. Ba din contră. Scopul cărții nu este de a dezvălui o goană după bani sau după proprietăți, ci de a releva viața femeilor aflate în jurul lui Ștefan Vulpescu – soția sa, cele două fiice, sora, verișoare etc.

   Moartea acestui om nu aduce o durere prea mare în sufletele celor apropiați, dat fiind faptul că 105 ani e o vârstă destul de înaintată. Viața a fost trăită din plin, deja toată lumea se aștepta să se întâmple inevitabilul. Cele două surori, Romina și Sanda, sunt nevoite să vină în casa tatălui, unde a rămas soția acestuia, mai tânără decât amândouă, și să participe la ceremonia de înmormântare, cu priveghi și toate cele necesare. Cele două sunt firi extrem de diferite, astfel că Romina este sora cea mare și mai înțeleaptă, iar Sanda este mai mică (dar nu tânără!) și mai zburdalnică.

Chiar dacă nu își arăta anii din buletin, prin prisma felului ei de a se îmbrăca, al corpului încă armonios, al părului vopsit, al micilor intervenții chirurgicale de la față și al stilului jucăuș de a vorbi, că Sanda avea 68 de ani nu ar fi negat nici ea. Ca fată, fusese aproape la fel de frumoasă ca sora ei, dar într-un stil diferit, cu fizionomii diferite. Dacă Romina era înaltă și sculpturală, Sanda fusese mai scundă, mai voluptuoasă, brunetă și nu blondă, cu ochii căprui și nu verde închis, cu un alt stil de a se îmbrăca și de a se prezenta în lume. Stăpâneau un sarcasm asemănător, dar firile lor erau substanțial diferite, fiindcă avuseseră copilării diferite și experiențe de viață care nu se asemănaseră deloc între ele.

   Orfanele prezintă o frântură din viața celor două femei atât în momentul morții tatălui, cât și după aceea. Stilul simplu, succint, descrierile care ne ajută să ne imaginăm mai bine atât figurile, fizionomiile, cât și locurile, fac din această carte una extrem de simplu de parcurs. Am apreciat foarte mult introspecțiile interioare. Prin ele îmi imaginez că scopul autorului nu a fost acela de a atrage atenția asupra moștenirii, cât al singurătății. Cele două femei nu au pe nimeni alături. Iar dacă Romina a fost căsătorită, iar soțul ei, Cezar, a murit, iar ea nu a mai ales pe altcineva în loc, viața sentimentală a Sandei a fost extrem de tumultoasă. Dar la final, fiecare dintre ele rămâne singură. Fără un bărbat care să fie lângă ele în permanență, fără copii. Iar asta le sperie în egală măsură. Chiar și pe Sanda, care pare că nu îi pasă de astfel de lucruri.

  Ba din contră. Orfanele este o carte despre teama de singurătate și despre frica de moarte. Timpul trece pe lângă toți în egală măsură, depinde de fiecare cum îl gestionează. Dacă Romina își acceptă vârsta și se comportă ca o femeie de 76 de ani, Sanda nu își arată cei 68 de ani, ci se comportă în continuare pueril. Romina se gândește să facă pace cu toți cei din jurul său, Sanda se gândește doar la ce ar mai putea perfecționa la nivelul corpului său. Diferența de mentalitate este sesizabilă, chiar dacă nimeni nu le cere socoteală pentru viețile lor. Cele două nici nu au o relație apropiată. Romina i-a ținut loc și de mamă Sandei, dar mereu a fost o persoană rece. Singura sa pasiune în viață a fost Cezar, pe care l-a răpit familiei sale de drept.

   Da, fiecare are păcatele sale, iar Romina nu e scutită de ele, indiferent cât de sfântă și etică ar părea. De fapt, toți au scheletele lor în dulap, iar trecutul ne ajunge pe toți din urmă la final. Cu ce se schimbă viața celor două surori după moartea tatălui? Mai bogate nu le face, ci doar le face să se întrebe cât timp le-a mai rămas și lor. Dat fiind speranța ridicată de viață din neam, s-ar zice că destul de mult, dar cine poate ști ce îți rezervă viața?

   Orfanele este mai mult decât o carte despre moarte, este o carte despre viață în toate dedesubturile sale. Este o carte în care regăsim câteva tipuri de oameni din societatea actuală – femeia serioasă, femeia puerilă, fata bătrână etc. Cartea se învârte în jurul femeilor, chiar dacă apar și câțiva bărbați. Mai mult de umplutură, femeile sunt cele care descos orice lucru și își pun întrebări mai mult, probabil. Și ce ar fi viața fără moarte, și ce este viața fără oameni în jurul tău? Cred că acesta este cel mai mare dar al vieții – nu anii mulți, ci oamenii de care să te bucuri.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedialibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Autori români

 

 

***Gabriela Bratu***Mămică de beagle, devoratoare de cărți, curioasă din fire. Sunt o tipă sociabilă, loială celor dragi, iubitoare de animale, dar și de oameni. Îmi place să cred că fiecare din noi are ceva frumos în interior. La fel, îmi place să cred că oricine poate să citească, trebuie doar să vrea! Poate că ingineria nu se pupă extraordinar cu literatura, dar cititul și scrisul sunt viața mea. Am răbdare, însă fără să mă calce cineva pe coadă. O dată ce sunt stârnită, chiar îmi pun ambiția să fac un lucru. Și mai ales, să-l fac bine!

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.