Paznicii legamantului de Tom Egeland

Paznicii legământului, de Tom Egeland

Editura: Allfa (All)

Număr pagini: 496

Colecţia: Strada Ficţiunii Bestseller

   Tom Egeland s-a născut în 1959 la Oslo în Norvegia. În timpul liceului a studiat un an în S.U.A. în oraşele Denver şi Salt Lake City. A lucrat ca jurnalist la publicaţia săptămânală Vi Menn, ca reporter şi redactor de ştiri la ziarul Aftenposten, iar apoi ca redactor la canalul de televiziune TV2. A debutat în 1988 cu romanul Ragnarok. Succesul a venit odată cu publicarea romanului “Capătul cercului (Sirkelens ende,2001)” editura Allfa 2012. La fel de bine primit de către public a fost şi romanul “Paznicii Legământului (Paktens voktere, 2007)”-editura Allfa 2013, care continuă aventurile arheologului Bjorn Belto din primul roman. Romanul ”Lucifers Evangelium” publicat în 2009, i-a adus premiul Riverton pentru cel mai bun thriller norvegian. Cărţile lui Tom Egeland au fost traduse în peste douăzeci de limbi. Autorul însuşi mărturiseşte: „Scriu cărţile pe care mi-ar plăcea să le citesc-cărţi care mă intrigă, mă entuziasmează, mă provoacă, mă învaţă lucruri noi, dar şi cărţi care mă sperie…”

    Şi chiar aşa este, credeţi-mă mi-a fost foarte greu să încerc să vă povestesc câte ceva, atât de densă este cartea, foarte concentrată în evenimente şi informaţii.
Romanul începe cu o moarte prin otrăvire a unui om de rang foarte înalt, obligat să se sinucidă în Egipt în anul 1360 i.H. :

”Îl lăsaseră să aleagă cum vrea să moară, şi acum se adunaseră cu toţii în jurul lui-vizirii, marii preoţi, dregătorii şi generalii, aşteptându-l să golească pocalul. Numai faraonul şi regina nu veniseră. Nu voiseră să fie de faţă.”

   Apoi continuă cu Norvegia anului 1070 d.H., când la o mănăstire un bătrân Viking îşi aşterne amintirile despre regele Olav cel Sfânt, regele care a renunţat la zeii strămoşilor săi Odin şi Thor, Balder şi Bragi, Freyr şi Freya, încercând să propovăduiască credinţa în Isus (Hristos cel Alb). Mulţi i se alătură în noua credinţă, din respect şi supunere, deşi pe ascuns nu încetează să-şi cinstească vechii zei, inclusiv Bard Scaldul, cel ce scrie povestea şi care a fost foarte apropiat de regele Olav şi de egipteanul Asim. Amândoi se odihnesc în mormântul tainic al lui Asim, alături de comoara şi papirusurile, pe care doar egipteanul le puteau citi: ”Înainte să mor, aş vrea să vă spun povestea călătoriei îndrăzneţe care ne-a dus până în regatul soarelui, la templul zeilor străini.”

    Pe tabla de joc a lumii apare un nou jucător, Vaticanul care află în 1128 d.H. despre manuscrise şi încearcă cu orice preţ să le recupereze:

”Trebuie neapărat să găsească originalul! exclamă cardinalul, mai mult pentru sine decât pentru arhivar. Dacă manuscrisul ăsta cade vreodată în mâinile cui nu trebuie…” ”Asta nu trebuie să se întâmple niciodată.”

   În anul 1241 d.H. în Islanda unul din păzitorii comorii, Snorri Sturluson este ucis, ucigaşii căutând  manuscrisele.
     Acţiunea se mută în Islanda anului 2007 unde un preot Sira Magnus găseşte într-o colecţie de acte vechi “Codicele Snorri” –”Codex Snorri, o colecţie ciudată de cifruri, texte, hărţi şi simboluri oculte.” Apelează la excentricul arheolog Bjorn Belto, care după ce şi-a făcut un renume în cercurile ştiinţifice prin descoperirea “Raclei Sfintelor Taine”, duce o existenţă ternă, aşteptând parcă noi aventuri. Se alătură lor un geniu lingvistic, specializat în decriptarea codicelor, Terje, bucurându-se de o nouă posibilă descoperire.

    Lucrurile se precipită, Sira Magnus este ucis, codicele furat, doar că bătrânul apucase să-i trimită lui Bjorn o copie pe calculator. Cei doi cercetători găsesc pe marginea documentului adnotări făcute de Snorri, indicii despre comoară şi despre paznici, şi nişte însemne care reprezintă: ankh egiptean, runa tiwaz, crucea creştină şi o pentagramă, pe care le vor regăsi de-a lungul cercetărilor. Încep investigaţiile şi găsesc la Thingvellir, într-o peşteră o raclă cu suluri de pergamente scrise în coptă, limba folosită în Egiptul Antic din anul 200 i.H. până în secolul XII şi în ebraică. Sulurile sunt duse la institut şi puse sub pază.

   Devine si mai interesantă şi încâlcită povestea, mai ales că sunt foarte mulţi interesaţi de aceste pergamente, în special un şeic.

    Indiciile găsite în bisericile din Norvegia, în peşterile din Islanda, locuri sfinte din Londra până în Luxor şi Republica Dominicană, îl ajută pe tânărul arheolog să reconstituie o parte din poveste. În anul 1013 războinicii vikingi ai regelui Olav,  conduşi de acesta, au urcat în sus pe Nil şi au jefuit un mormânt dintr-un templu egiptean, unde, pe lângă bogaţii, au gasit o raclă de aur cu o mumie şi un mare număr de pergamente, care au fost apoi de-a lungul vremii păzite cu preţul vieţii de “paznicii legământului”.

    Întrebarea e dacă Bjorn va reuşi să afle de ce este urmărit şi vânat de oamenii şeicului, care avea un renume în lumea colecţionarilor şi mai ales de ce acesta vrea cu orice preţ manuscrisele. În jurul lui mor oameni, care încearcă să-l ajute, găseşte mereu noi indicii şi până la urmă mergând pe urmele paznicilor şi al comorii, dintr-o parte în altă a lumii, ajunge la date despre un nazist cu rang mare care a scos din Germania în timpul războiului o întreagă colecţie de documente.

  Află alte poveşti despre egipteanul Asim. Acesta a înfiinţat o frăţie, un ordin de paznici care să păzească mumia şi sulurile pentru a nu fi găsite de Vatican. În ordin au intrat oameni de diferite religii, înţeleptul Asim făcând un amestec de cunoştinţe despre numerologie, astrologie, geometrie sacră, mitologie, credinţe norvegiene şi creştine, de unde şi cele trei simboluri găsite pe papirusuri. Paznicii găseau indiciile exact ca Bjorn în texte încifrate cu diferite coduri

    Şi ca în orice poveste în care ”nimic nu este ce pare a fi” Bjorn se confruntă cu multe descoperiri, descoperă duşmani acolo unde credea că are prieteni, ucigaşi, oameni lacomi şi avari acolo unde credea că vede cinste şi loialitate. Descoperă secrete urâte de familie, taine ascunse, şi taina bine păstrată, aflând cine este de fapt şeicul.
     Toate acestea în numele lăcomiei a dorinţei de mărire şi putere, şi mai ales al interesului de a afla cel mai mare secret al Vechiului Testament, un secret care ar zgudui din temelii religia şi credinţa
     Dar nu vă pot povesti, trebuie să citiţi cartea pentru că merită. Romanul abundă de cunoştinţe despre istorie, religie, credinţe, lumi şi culturi pierdute toate pe un fundal de acţiune.

   Aşa cum bine scrie pe coperta cărţii: ”Împletind creştinismul cu mitologia egipteană şi cu străvechile credinţe nordice, Tom Egeland pune sub semnul întrebării lucrurile pe care le credem fără să le cercetăm”(Aftenposten).

Cartea Paznicii legământului, de Tom Egeland a fost oferită pentru recenzie de Editura All. Poate fi comandată de pe site-ul Editura All. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de Facebook

Autor: Arci