Psihologia fricii – temeri, angoase şi fobii de Christophe André – Meteor...

Psihologia fricii – temeri, angoase şi fobii de Christophe André – Meteor Press – recenzie

Psihologia fricii - temeri, angoase şi fobii de Christophe André

Psihologia fricii – temeri, angoase şi fobii, de Christophe André – Meteor Press – recenzie

Psihologia fricii – temeri, angoase şi fobii

Autor: Christophe André

Data apariției: 2019 (reeditare 2020)

Editura: Meteor Press

Colecția: Psihologie

Traducător: Daniel Voicea

Număr pagini: 320

Psihologia fricii – temeri, angoase şi fobii – psihologie.

   Spune… ție de ce ți-e frică? Care e teama care te face să tremuri și te împiedică să faci ceea ce vrei cu adevărat? Despre frici, temeri, angoase și fobii ne vorbește Christophe André, scriitor și medic psihiatru la Spitalul Sainte-Anne din Paris. Profesor la Universitatea Paris X, Christophe André a mai publicat și alte studii, printer care și „Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile”,  „3 minute de meditație”, „Seninătatea”, „Despre arta fericirii” și „Trei prieteni, în căutarea înțelepciunii” (scrisă împreună cu Alexandre Jollien și Matthieu Ricard).

   „Întotdeauna fă ceea ce ți-e frică să faci”, spunea Ralph Waldo Emerson, însă în practică, nimic nu e simplu… mai ales atunci când e vorba de frici. Părerile specialiștilor au condus dintotdeauna către idea de eșec ca element declanșat de starea de frică, fie că este conștientizată sau nu. Aici, așa cum subliniază Christophe André, există două comportamente ale oamenilor cu frici: conștientizarea și aparenta ascundere a lor.

  Procesul de conștientizare nu este unul facil, de aceea, de cele mai multe ori, necesită ajutor din exterior. De altfel, cartea lui  Christophe André are ca bază experiențele pacienților săi, ale prietenilor săi, dar și a sa. Fără îndoială, conștientizarea este punctual esential în procesul de îndepărtare a unei frici sau a unei fobii, a oricărei stări incompatibile cu idea de liniște și armonie în care ființa să poată experimenta la maxim această existență. Este important de adaugat faptul că ajutorul din exterior este de o importanță esențială, însă fără voința persoanei în cauză, fără imboldul de a se elibera de stările nocive, procesul de revenire este compromis.

   Cartea „Psihologia fricii” dezvăluie, în 10 capitole, aspecte ale stării de frică, dar și modalități de conștientizare și mai ales de depășire a acestora. Există, așa cum subliniază autorul, o gamă variată de frici, fiecare din ele încătușând omul și ținându-l captiv într-o lume în care nu se poate evolua. Există și idea de „frică normal” și se referă la starea de alarmare conștientă în fața unui pericol. O astfel de frică nu este doar normal, ci chiar de ajutor pentru situațiile inedite care sunt impregnate cu o oarecare doză de pericol. În aceste cazuri, frica este „un sistem de alarmă”, iar acest sistem nu este altceva decât o apărare și dispare odată cu încheierea situației de criză. La polul opus stă frica patologică, adică acea stare de dezechilibru în care alarma se declanșează fără un motiv justificat, fără prezența unui pericol real. Citind cartea veți afla elementele care atestă frica patologică, originea acesteia, dar și metode prin care ea poate fi combătută.

   Într-un capitol aflăm că există frici și fobii utile omenirii, oricât de incredibil ar părea această idee, însă în ciuda inconștientului colectiv, fiecare individ poate reacționa diferit. Autorul ne relatează cauzele actuale ale fricilor excesive și explică faptul că omenirea a prezentat, de-a lungul istoriei sale, un temperament de inhibiție în fața elementelor de noutate. Cred că o astfel de perspectivă, a analizei fricilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, nu poate reprezenta decât un mare atu al omului contemporan, gata oricând să se autoanalizeze și să corecteze (poate și cu ajutorul specialiștilor) elemente din comportamentul său care împiedică evoluția.

  De asemenea, un rol important în implementarea fricilor sau a fobiilor îl au și modelele. Societatea reprezintă un mediu propice dezvoltării unor fobii, în timp ce altele își au originea în familie, în îndemnurile părinților care protejează copilul de factorii pe care ei îi consideră periculoși.

   Un alt element care pare să caracterizeze societatea actuală este ceea ce unii specialist denumesc „scenarită”. Suferim de un sindrom al minții neliniștite și axate mereu pe pericol, pe eventuale dezastre pe care noi înșine le creionăm în minte, apoi le dăm amploare și construim un spațiu plin de tensiune în care ne măcinăm existența.

  Capitolul al treilea dezvoltă mecanismele fricilor și a fobiilor, ne arată cum funcționează aceste stări și care sunt ecuațiile care conduc către o astfel de stare. Cu alte cuvinte, aici aflăm cum funcționează frica, pentru ca mai apoi, în capitolul patru învățăm să conștientizăm frica și să o gestionăm. Autorul ne arată cum „să nu ne mai fie frică de frică”. Tot aici suntem îndemnați să renunțăm la scenariile apocaliptice care amplifică colosal stările, să renunțăm la a mai vedea un eventual pericol în orice. Aflăm câteva sfaturi despre cum să aplicăm câteva reguli care duc către o conduită lipsită de frici.

  Și… pentru cei care nu reușesc singuri, există întotdeauna varianta ajutorului din partea specialiștilor. Important este să se conștientizeze faptul că o frică simplă a trecut la stadiul de frică patologică și să se solicite ajutor. Este posibil ca unele cazuri să aibă nevoie de tratament medicamentos, alteori sunt necesare terapii comportamentale și cognitive, însă aceste elemente vor fi stabilite numai de către specialisti.

   Deși întreaga carte abundă în informații utile, transmise într-un limbaj pe înțelesul tuturor, capitolele șapte și zece sunt preferatele meu. Aici sunt analizate diverse tipuri de frici, de la frici banale, până la frici care ar putea părea incredibile pentru unii dintre noi. Vă las să le descoperiți!

   Pentru cei care cred că e o carte greu de digerat, trebuie să precizez faptul că toate informațiile, oricât de solide ar fi, sunt transmise într-un limbaj accesibil tuturor. Recomand cartea celor care își conștientizează fricile, fie că sunt normale sau patologice, celor care nu își conștientizează fricile din diverse motive… celor care au fobii și nu știu să le gestioneze, celor care refuză să creadă că au fobii… cu alte cuvinte, recomand cartea tuturor.

Iată un citat:

„Nu vă mai supuneți fricilor!

   Imaginați-vă că într-o zi cineva se mută la dumneavoastră acasă fără să-l fi invitat. Se stabilește și își impune obiceiurile. Se servește din frigiderul dumneavoastră, doarme în salonul dumneavoastră, vă însoțește peste tot. Și începe să va dea ordine: „Scarpină-mă pe spate, adu-mi micul dejun în pat, lustruiește-mi pantofii, lasă-mi camera ta și du-te să dormi în salon…” Dacă îi dați ascultare, ce motiv ar avea această persoană să plece de la dumneavoastră? Niciunul: cu cât vă veți supune mai mult, cu atât musafirul nepoftit se va simți mai în largul lui la dumneavoastră și nu va dori deloc să vă părăsească domiciliul.

  Ei bine, exact asta se întâmplă cu frica: dacă vă supuneți ei de fiecare dată când vă spune „nu face asta”, „pleacă-ți ochii”, „fă un ocol”, „fugi”, „nu ieși fără să fii însoțit”, atunci ea nu are niciun motiv să dea înapoi și cu atât mai puțin să dispară definitiv.

  Le propun adesea pacienților mei această metaforă a „musafirului nepoftit” pentru a-i convinge să reflecteze la raportul de prea mare toleranță, de prea mare supunere pe care îl întrețin cu teama lor excesivă, uneori fără să-și dea bine seama de asta. Fobia trebuie privită ca un musafir nepoftit, care ne împinge să facem totul pentru a nu-i da motive să-și prelungească sejurul. Trebuie să-i faceți viața imposibilă fobiei; pentru că, în caz contrar, fobia este cea care vă va face viața imposibilă.”

  „Cum poţi căpăta curajul de a-ţi depăşi propria frică? lată întrebarea la care lucrarea de faţă oferă un răspuns amplu, complet şi bine argumentat. Frica, încercată de fiecare dintre noi în anumite momente din viaţă, acest mecanism arhaic de alertă şi protecţie, nu mai are acum niciun secret.

   Diversele tipuri de temeri, fobii, angoase, tulburări de panică şi multe altele sunt prezentate clar şi în mod accesibil de acest autor cu o mare experienţă în domeniu. De la factorii declanşatori până la modalităţile de control al acestei emoţii universale, toate aspectele importante sunt trecute în revistă de Christohpe Andre. În plus, toate informaţiile sunt susţinute de exemple şi relatări din bogata lui experienţă în domeniu.

O carte vitală pentru oricine doreşte să se bucure cu adevărat de viaţă şi de emoţiile simţite, în loc să se lase controlat de ele.”

Carte disponibilă pe site-ul Editura Meteor Press

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

recenzii cărți

Psihologia fricii – temeri, angoase şi fobii de Christophe André – Meteor Press – recenzie

 

 

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

6 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.