Șase ani, de Harlan Coben – Editura Paralela 45 – recenzie

Șase ani

De Harlan Coben

Editura Paralela 45

An apariție: 2019

Traducere din limba engleză de Dan Bălănescu

Număr de pagini: 348

   Șase ani de Harlan Coben – suspans.

   Tot ceea ce trăim percepem ca fiind real, ca fiind adevărat. Imaginile se derulează neîncetat prin fața ochilor noștri, iar la un moment dat una dintre ele se rupe în bucăți tot mai mici și este înlocuită de o alta care, aparent, ar fi aceeași, dar cu unele elemente de noutate. Mai știm oare ce este adevărul și ce este minciuna? Omul caută mereu adevărul, chiar pe acela absolut, dar ajunge în fața unei prăpăstii care îi oferă doar ceva relativ, o punte care se înclină dintr-o parte în alta fără a se putea stabiliza. Insul încearcă să oprească acea mișcare, dar nu poate face asta imediat, ci cu ajutorul unor materiale și…probe. Nici acestea nu vor fi suficiente pentru a ajunge la absolut, dar încercarea moarte nu are, iar ce-i în mână nu-i minciună. Oare așa să fie?

   Harlan Coben este un scriitor american de romane de tip thriller și mystery. Acesta s-a născut la data de 4 ianuarie 1962 în New Jersey, provenind dintr-o familie de evrei. A studiat la universitatea Amherst College științe politice. De obicei acțiunea volumelor sale presupune evenimente din trecut care au fost greșit interpretate ori cazuri nerezolvate, crime sau accidente fatale cu multiple schimbări de situație. Coben a debutat în anul 1995 cu romanul „Deal Breaker”, realizând până la acest moment aproximativ 32 de volume.

   „Șase ani” debutează cu un eveniment destul de fericit, în aparență: doi tineri își unesc destinele, căsătorindu-se. Urale peste tot, bucurie, dar o singură persoană pare că mai bine ar muri decât să mai urmărească acel „episod” de-a dreptul catastrofal. Vorbim despre Jake Fisher care a venit să vadă cu ochii săi cum fost sa iubită îl părăsește pentru totdeauna. Pentru el, acele imagini care i se desfășoară în fața ochilor prezintă mai mult o glumă proastă sau o înmormântare în care inima sa se află în coșciug. Natalie îl observă în mulțime și îl confruntă. Acesta, bineînțeles, îi spune că o iubește în continuare, iar ea îi cere să nu se mai apropie vreodată de dânsa și de familia sa. Ai crede că săracul ar fi comis o crimă contra umanității îndrăgostindu-se de ea, iar pedeapsa nu lasă loc de alte cuvinte.

   Anii trec și se împlinesc șase ani de la acea zi nefastă. Jack este profesor universitar și își dedică viața studenților săi învățându-i despre dezvoltarea raționamentului moral. Acesta își primea studenții în cabinet pentru aproximativ 9 minute fiecare, cronometrați. Nu voia să se implice în niciun fel în viața pupililor săi și nu stătea cu aceștia la masă la cantină, nu le invada viața privată. Ei veneau în biroul profesorului „pentru a învăța, alții pentru a mă impresiona, unii veneau să cerșească, iar alții să stăm de vorbă – era în regulă”. Doar 9 minute pe ceas, să nu fim –  Doamne ferește – abuzivi 🙂 Așa se face că între orele 15:29 și 15:30 Jake află că soțul lui Natalie a murit, universitatea sa exprimându-și regretele față de familia îndurerată – o soție și doi copii. Amână totul și decide să meargă la înmormântare, în ciuda promisiunii sale față de Natalie că nu o va mai căuta.

   Jack ajunge la înmormântare și găsește o altă soție la căpătâiul celui decedat. Mai află că la data în care avusese loc căsătoria, în urmă cu șase ani, bărbatul din coșciug era însurat deja cu cea care plângea acum în biserică. Protagonistul începe să pună întrebări, dar nu găsea logic nimic din ce i se spunea. Se întâlnește, ulterior, cu soția acelui bărbat, dar aceasta era temătoare fiindcă soțul îi fusese ucis, iar ceea ce îi spunea Jack, respectiv faptul că Tod se căsătorise a doua oară în timpul căsătoriei cu ea, a pus capac la întreaga conversație. Jack își întreabă prietenul, dar nici acesta nu găsește o altă explicație mai bună decât bigamia. Face cercetări: întreabă în locul în care locuise cândva Natalie, dar nimeni nu știa nimic de existența unei astfel de persoane; întreabă preotul care oficiase căsătoria, dar nu știe nimic acesta și nici în registru nu era trecută; o roagă pe o profesoară care avea legături la FBI să îl ajute, dar aceasta găsește doar câteva elemente din urmă cu șase ani, dincolo de acel timp, Natalie părând a fi intrat în pământ. Să fie posibil ca în era internetului cineva să își mai poată șterge atât de ușor existența?

   După mai mult timp, Jack este răpit de doi bărbați care, la fel, doreau să afle unde se află Natalie, fiind gata să îl tortureze pe tânăr pentru a afla mai multe informații. Acesta, însă scapă, este găsit de poliție care îl consideră un alcoolic ce și-a imaginat toate câte s-au petrecut. Oare totul să fie doar o minciună? Oare există vreun adevăr în această poveste încurcată? Vom afla.

   Romanul de față ține în suspans cititorul care se vede aruncat deodată într-o lume cu susul în  jos în care ceea pare a fi adevărat este de fapt fals, iar ceea ce pare a fi fals este de fapt adevărat. Bulversant de-a dreptul, cu descrieri sumare, cu multiple verbe care schimbă situații și fac ca acțiunea lucrării să se miște cu rapiditate, „Pașii se auzeau tot mai tare. Creierul meu a încercat să facă chestia aia reptiliană de evaluare rapidă – mă salvase deja, nu? -, dar după o secundă sau două de ardere neuronală, am ajuns la o concluzie înspăimântătoare, dar evidentă. Eram terminat. Nu aveam cum să scap.”. La un moment nici cititorul nu mai poate distinge realul de fictiv, totul se întretaie, personajul și lectorul devenind aceeași persoană. Nu am mai citit de multă vreme o carte care să mă țină cu sufletul la gură și la care să nu anticipez finalul de la primele pagini. Sper că are să placă și domniilor voastre, dragi cititori!

LECTURĂ PLĂCUTĂ!!!

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi