Scrie-mi! – Mugur Ioniță – Editura Lebăda Neagră – recenzie
Scrie-mi! – Mugur Ioniță – Editura Lebăda Neagră – recenzie
Titlu: Scrie-mi!
Autor: Mugur Ioniță
Editura Lebăda Neagră
Colecție Red Spot
Data apariției: Noiembrie 2023
Nr. pagini: 297
Mugur Ioniță (n. 1972, la Timișoara) a absolvit Școala de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” – secția meteorologie, din Boboc, județul Buzău, Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București, precum și Școala de Înalte Studii Europene Comparative din cadrul Universității de Vest din Timișoara. A fost meteorolog aeronautic (timp de peste doisprezece ani și-a desfășurat activitatea în misiuni din străinătate) și corespondent pentru vestul țării al săptămânalului „Observatorul Militar”. Este autorul romanului „Ultimul meteorolog” (Lebăda Neagră, 2021) și al unei povestiri din volumul colectiv „Underground TM – Orașul care nu se vede” (Brumar, 2022).
“Florin, un poștaș copleșit de comoditate, în pragul vârstei de treizeci de ani, încă locuiește cu mama sa și are o relație blazată și ternă cu o fostă colegă de școală. După unele încercări literare nereușite, a renunțat la visul de a scrie, devenind dependent de jocurile video în care petrece și câte zece ore pe zi. Într-o bună zi, viațA i se intersectează cu cea a Albertinei. Frumoasă, cultă, dezinvoltă și spontană, tânăra ajunge să-l fascineze. Cu atât mai mult cu cât simte că în interiorul ei sunt niveluri și cotloane care lui îi rămân inaccesibile. leșit brusc din lumea virtual violentă, dar confortabilă, a jocurilor online, Florin pornește într-o adevărată aventură sentimentală, sinuoasă, marcată de sincope, de hiatusuri, de plecări și de reveniri, cu speranța că va înțelege cât mai mult din Albertina și, îndeosebi, din el însuși. Îi renaște și se amplifică impulsul de a crea literatură având convingerea oarbă că fata este cea care îl inspiră. Albertina, însă, se dovedește a fi mai mult decât atât, ridicându-se deasupra statutului de personaj și de muză năbădăioasă.”
”O poveste despre îndrăgostire, despre scris, despre cărți, despre inspirație, despre Timișoara.”
“Nu este ușor să scrii o poveste de dragoste. Pentru că în spatele fiecărei fraze se ascund o venire, o despărțire, o plecare sau un gest care se lasă cu greu transformate în cuvinte. Mai am mult de scris, dar ideile sunt acolo, printre petele de cerneală lăsate de ea, iar dacă acum citești aceste rânduri înseamnă că visul a devenit realitate.”(Mugur Ionită)
Eu aș adăuga că este la fel de greu să vorbești despre o poveste de dragoste.
Și totuși Mugur Ioniță reușește să ne poarte pe potecile unei povești de prietenei, de dragoste, o poveste cu sentimente amestecate, interes, toleranță, pasiune, gelozie, chiar un pic de ură, dar mai ales o descriere a “muzelor”.
Povestea este des întâlnită în ziua de azi, un tânăr de treizeci de ani, Florin, care lucrează ca poștaș, deși a terminat o facultate, locuiește cu mama lui pentru că așa “e mai comod”. Are totuși propriul apartament, pe care de obicei îl închiriază, are prieteni puțini și o viață dublă. Pentru că tânărul nostru are o viață virtuală foarte activă, joacă ore întregi jocuri de război pe computer. Acolo în lumea virtuală are prieteni, subalterni, este un mare comandant, câștigă bătălii, este un adevărat războinic. Adică tot ce nu este în realitate.
Se gândește de mulți ani să scrie un roman, dar… este prea comod și nu are experiențe memorabile. I se pare prea obositor să caute subiecte, să-și asume experiențe, să-și trăiască viața. Chiar și să se îndrăgostească i se pare un efort, mulțumindu-se cu o prietenă bună, cu care din când în când mai împarte patul.
Din “supa asta călduță”, pe care el o numește viață, îl trezește oarecum întâlnirea cu Albertina, care va închiria apartamentul lui.
O întâlnire incendiară, dar nici acum nu are curajul inițiativei. O lasă pe ea să hotărască cursul, pașii, întâlnirile, chiar și finalul relației care îl lasă bulversat.
Și totuși, într-un fel, asta-l va determina să iasă din “cochilia” lui, ajungând până la Paris, să afle de la Vincent, cel care a pictat-o în multe tablouri, alte elemente din viața Albertinei, și să-și dea seama că nu a fost numai muza lui. Pentru că întâlnirea cu ea l-a făcut să scrie pagini întregi. O vreme nu dă de ea pe nicăieri.
Asistă însă la o lansare și premiere de cărți scrise de autori români. Câștigă un tânăr autor, lumea credea, datorită numelui, că este bărbat, dar la premiere pe scenă urcă o tânără epatantă. Este Albertina, autoarea cărții, care alesese să publice sub pseudonim.
Abia acum Florin realizează că în timp ce el și ceilalți prieteni ai ei o consideraseră “muza” lor, toți fuseseră pentru ea același lucru “material” de studiu, de poveste pentru carte, chiar “muze”.
Citind cartea veți afla și cum se termină sau poate continuă aventură lor.
Pe lângă povestea de dragoste și viață a tinerilor, cu toate sentimentele, eșecurile și reușitele lor, autorul ne “plimbă” prin Timișoara. Ne spune istoria locurilor, a clădirilor. Ne vorbește despre viața socială, politică, economică a orașului și locuitorilor lui.
Ne descrie monumentele istorice, cu trecutul lor, imaginându-și oamenii care le-au populat cândva, poveștile acestora, localurile moderne cu muzica lor. Ne vorbește despre cărți, autori clasici sau contemporani, modul în care sunt acestea percepute de mare parte a tinerilor, piața de carte, “duelurile” între autori cu ranchiuni vechi sau mai noi, și bineînțeles mici amănunte legate de meteorologie. Pentru că asta este pasiunea lui, la fel cum ați putut vedea în primul roman al lui Mugur Ioniță, publicat tot la editura Lebădă Neagră, intitulat “Ultimul meteorolog”.
Mugur Ioniță are o mare calitate povestește totul cu naturalețe, cu un umor fin, și “te ia cu el” în toate momentele cărții.
Felicitări Mugur Ioniță! Și vouă: lectură plăcută!
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia şi cărtureşti
