Umbrele din Ada-Kaleh de George Arion - Crime Scene Press - recenzie

Umbrele din Ada-Kaleh, de George Arion – Crime Scene Press – recenzie

Umbrele din Ada-Kaleh

George Arion

Editura Crime Scene Press – 2019

Număr pagini: 252

  Umbrele din Ada-Kaleh de George Arion roman polițist.

  Cu stilul ușor umoristic, cu o locație plină de legende și mistere, cu povești din trecut și din zilele noastre, autorul face o radiografie realistă și obiectivă a timpurilor prezente și a oamenilor cocoțați în funcții sau plini de bani.

“Ada Kaleh. O insulă de pe Dunăre cu o istorie zbuciumată. Un tărâm al legendelor, printre care cea mai cunoscută spune povestea de iubire dintre preafrumoasa Aiseh și pescarul Dragomir. Un petec de pământ cu un destin tragic, el dispărând sub apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier.

Cea de-a șaptea carte care îl are ca protagonist pe jurnalistul Andrei Mladin ne introduce în atmosfera când sumbră, când de basm a acestei așezări condamnate la dispariție. Împreună cu Ava Noureanu, o  colegă de breaslă, Andrei pornește într-o aventură primejdioasă – aceea a descifrării unui mister legat de soarta unor tineri deținuți aruncați într-o hrubă de pe insulă. Cei doi încep o anchetă care le pune în viețile în pericol, chestionează martori din țară și din străinătate, ajung să stabilească relații surprinzătoare între ce li s-a întâmplat celor închiși și anumite întâmplări care s-au petrecut pe șantierul Bumbești-Livezeni.

În același timp, Andrei Mladin cunoaște angoasele provocate de o întrebare chinuitoare: este el vinovat de moartea unui necunoscut?”

   Un București al zilelor noastre cu amintiri din vremuri trecute, un Andrei Mladin mai în vârstă dar nu neapărat mai înțelept, o reporteriță (sau nu) mai tânăra și plină de elan, o poveste din trecut ale cărei ecouri reverberează până în zilele noastre și o insulă dispărută Ada- Kaleh, un tărâm de basm, o lume a legendelor și misterelor. Iată ingredientele unei povești de succes.

  Povestea curge pe mai multe planuri: pe de-o parte viața actuală a lui Andrei Mladin,pe de alta amintirile din copilărie pe care le scrie într-un carnet, ca o terapie pentru durerile infernale de cap cărora medicul nu le găsise leacul.

  Întâmplările debutează cu o poveste citită de Mladin la un club al seniorilor, o poveste inspirată și combinată din mai multe fapte relatate de Ada, o prietenă mai tânără.

  Ada e o tipă mai băiețoasă, știe karate, conduce motocicleta, e reporter la televiziune și cercetează tot felul de mistere. Mladin se întreabă câteodată dacă e cu adevărat reporteră sau doar joacă un rol ca acoperire pentru altă meserie. Dar curiozitatea, vitalitatea și energia ei îl propulsează și pe el.

   Urmează surpriza unei invitații pentru el și pentru Hara, prietenul lui, la petrecerea unei cunoscute vedete de televiziune ”Zeița”. Sigur că Mladin se întreabă :”de ce?” și “cum de?” a fost invitat mai ales că relațiile nu erau atât de puternice, dar onorează invitația.

  Casa fastuoasă, opulența, invitații din toate mediile și de toate calibrele nu-l miră, doar îl fac să regrete vremurile când valorile erau “adevărate”, date de realizări și caractere.

   Surprinzător… este invitat de “Zeiță”în casă la o întâlnire cu cinci tineri care vor să epateze prin ținută, ca o marcă distinctă și prin  discuție. Întrebat când ironic, când serios, dar insistent despre sursa inspirației pentru povestirea citită la club, apărută și în almanah, și văzând că nu i se acceptă explicația simplă, dar reală, Mladin pleacă cu un taxi (mai târziu gazda nu va recunoaște nimic pretinzând că era beat). Este intrigat, mai ales că toată lumea îl întreabă despre Ada, remarcând mai apoi că zile întregi este urmărit indiferent ce face și unde merge.

  Într-un moment de inspirație hotărăște să meargă în satul unde se petrecuse acțiunea poveștii, acolo o găsește pe Ada și întâmplările se succed cu repeziciune.

  Sunt atacați de niște țigani, cercetează satul și realizează că fiind un loc părăsit este folosit de traficanții de femei, iar Ada ii spune că face cercetări în legătură cu dispariția unor tineri deținuți închiși (chiar și după eliberarea deținuților din închisori) în catacombele din insula Ada -Kaleh.

  Căutând supraviețuitori ai evenimentelor ajung în Turcia în bazar, unde Aishe (copilă pe vremea când s-a scufundat insula) le povestește despre tinerii închiși, 4 la număr, păziți de soldați tineri și ei, care primeau ordine de la un tip mai bătrân.

  Între timp o cunoștiință a lui Mladin moare, se presupune că a fost sinucidere, dar cercetarea nu este definitivată.

  Mladin este răpit de o “relicvă” a trecutului, un torționar pe care legea nu reușise să-l condamne, care-l amenință și-l atenționează să renunțe la cercetări și să aibă grijă ce-i spune procurorului care cerceta moartea doamnei.

  Dar Mladin nu poate să spună decât ce-i povestise victima, când la o cafea se enervase văzând  la televizor un anume politician candidând  ca senator.

  Povestea era veche de pe vremea când brigăzile de tineri lucrau pe șantier la Bumbești-Livezeni, când tinerele erau violate și chiar câteva născuseră. Doamna în cauză născuse un copil  și când îndrăznise să-l reclame (după revoluție) pe violator fusese amenințată și-i dispăruse fiul, pe care nu-l mai găsise. Mai încercase să-l reclame de vreo două ori, dar nu fusese luată în seamă nici ea nici celelalte trei, care avuseseră curaj să facă front comun cu ea și-și pierduseră și ele fiii.

Dar povestea lui Mladin fără alte probe nu ar duce la nici un rezultat.

  Când Mladin își dă seama cum a fost urmărit și jucat începând de la cheful Zeiței în București, la țară și în Turcia hotărăște s-o sprijine pe Ada cu orice risc să afle adevărul.

  Cei doi întră în tot felul de situații periculoase și totuși rețeaua e atât de puternică și bine organizată că nu pot afla nimic concret, rămânând un noian de întrebări și presupuneri.

   Merită să citiți cartea să vedeți ce pot face banii, teroarea, cruzimea. Să aflați de ce se presupune că au trebuit să dispară tinerii și cum trecutul își pune amprenta pe prezent și cum cei aflați la putere, acum disidenți, își acoperă urmele trecutului călcând pe cadavre.

Iată și câteva păreri avizate:

  “În mod cu totul paradoxal și demn de invidie, un autor precum George Arion aparține tuturor breslelor: îl iubesc și academicienii (în 1981 a publicat un excelent eseu consacrat operei lui Alexandru Philippide), și ziariștii (și-a pus semnătura pe două tomuri impresionante de interviuri), dar și «minoritarii» literaturii mystery & thriller, în mijlocul cărora se mișcă relaxat și dezinvolt, ca un șeic fumător de pipă.” (Daniela Zeca Buzura)

„… nu poți scoate cărți din tine dacă n-ai înghițit în prealabil câteva biblioteci. Un sfat cât o carte, sau cât mai multe cărți. Chapeau, domnule George Arion.”(Ani Bradea – „Tribuna”)

„…George Arion, remarcabil prozator român, cu mare șarm, prolific într-un gen ale cărui piețe sunt mult mai dezvoltate în alte părți ale Europei și ale lumii ca la noi, cu un public cu adevărat larg și cu «infrastructuri» instituționale solide și bogat-ramificate, e pe cale să devină o autentică vedetă internațională.”(Ion Bogdan Lefter)

GEORGE ARION s-a născut în 5 aprilie 1946 la Tecuci. Absolvent al Facultății de Limba și Literatură Română din București – 1970. În prezent este Director general al S.C. Publicațiile Flacăra S.A., Președintele Fundației „Premiile Flacăra” și Președinte al Romanian Crime Writers’s Club.Membru al Uniunii Scriitorilor din  România.A publicat volume de versuri, critică literară, jurnalistică. A semnat  scenariul la două filme polițiste (Enigmele se eplică în zori, 1989, Atac în bibliotecă, 1992) și la serialul TV Detectiv fără voie (2001). Autor al unui libret de operă și al mai multor piese polițiste.
Proză mystery & thriller:
Atac în bibliotecă – 1983, Profesionistul – 1985, Trucaj – 1986, Pe ce picior dansați? – 1990, Crimele din Barintown – 1995, Nesfârșita zi de ieri – 1997, Detectiv fără voie (integrală Andrei Mladin) – 2001, Camelonul – 2001, Anchetele unui detectiv singur – 2003, Spioni în arșiță – 2003, Necuratul din Colga – 2004, Crime sofisticate – 2009, Fortăreața nebunilor – 2011, Sufocare – 2012, Insula cărților – 2014, Însoțitorul lui Iisus – 2016.
Cărțile lui George Arion au fost traduse în engleză, franceză, rusă și macedoneană.
A fost distins de trei ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1985, 1995, 1999). Cetățean de Onoare al orașului Tecuci. În 2013, Asociația Națională a Detectivilor din România i-a acordat titlul de Detectiv de onoare.”

Cartea Umbrele din Ada-Kaleh, de George Arion o găsiți pe site-ul Crime Scene Press.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Autori români

Recenzii cărți polițiste

#autoriromani #cartipolitiste #bookreview #recenziicartii

Umbrele din Ada-Kaleh de George Arion – recenzie carte.

 

 

 

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

4 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.