Vise spulberate – Karin Slaughter – Editura Hardcover & Paperback
Vise spulberate de Karin Slaughter -recenzie
Vise spulberate
Editura Hardcover & Paperback, 2011
Traducera: Filimon Mircea-Lucian
Nr. pagini: 437
Titlu original: Broken
Vise spulberate – Karin Slaughter
”Karin Slaughter este una din cele mai bune scriitoare de romane polițiste din America” (Washington Post). Cărțile ei au fost publicate în peste 25.000.000 de exemplare și traduse în 30 de limbi.
Karin Slaughter s-a născut în 1971, în Atlanta, Georgia. Este recomandată de New York Times ca cea mai bine vândută autoare pe plan internațional a zece thrillere, printre care Undone, Beyond Reach, Triptych și Faithless, făcând parte din cele trei serii pe care le-a scris: seria Grant County, seria Will Trent/Atlanta și seria Georgia, care le combină pe cele două.
The Grant County series – Furie oarbă (Blindsighted-2001); Post mortem (Kisscut-2002); Obsesia (A Faint Cold Fear-2003); Indelible (2004); Faithless, (2005); Beyond Reach (2007); Skin Privilege (UK title). The Will Trent/Atlanta series: Triptic (Triptych-2006); Suflete pustiite (Fractured-2008); Snatched-2012, ebook novella). The Georgia series (combining Grant County and Atlanta): Undone (2009), Geneza (Genesis (UK/Australia title); Vise spulberate (Broken-2010); Decăderea (Fallen-2011); Criminal (2012); Unseen (2013); The Kept Woman (2016).Other books: Like A Charm (2004 editor); Martin Misunderstood (2008); Thorn in My Side (2011, ebook novella); Cop Town (2014); Pretty Girls (2015). (sursa Wikipedia)
Este prima carte a acestei autoare pe care o citesc și mi-a plăcut atât de mult, încât voi căuta și celelalte cărți din serie traduse la noi: Triptic (Triptych), Suflete pustiite (Fractured), Geneza (Undone) și Decăderea (Fallen), aceasta din urmă fiind după Vise Spulberate, iar celelalte trei – înainte. Personajele principale se regăsesc dintr-o carte într-alta și dintr-o serie în alta, dar cărțile pot fi citite și de sine – stătător. Vise spulberate – Karin Slaughter
Acțiunea se petrece în Georgia, districtul Grant și începe cu uciderea unei tinere studente, Allison Spooner, pe malul unui lac. Scena este impresionantă, cu atât mai mult cu cât autoarea a ales să ne facă martorii gândurilor și trăirilor fetei în timp ce mergea zgribulită pe potecă, plin ploaia rece, chiar înainte de a fi ucisă.
”Vântul se înteți din nou. Allison întoarse spatele frigului, simțind cum degetele înghețate ale vântului îi sondau cutia toracică, stângându-i plămânii. Un fior îi chinuia trupul. Respirația îi forma un nor în față. Își închise ochii. Își recită problemele printre dinții care-i clănțăneau: Jason. Școală. Bani. Mașină. Soarele apunea mai repede decât se gândea ea. Să meargă înapoi? Sau înainte?…În spatele ei trosni o creangă…O durere arzătoare îi străfulgeră gâtul. Allison simți gust de sânge. Nu voia asta. Voia să trăiască. Trebuia să trăiască. Deschise gura pentru a o striga cu toată puterea. Dar apoi – întuneric.”
Dispariția lui Allison este sesizată poliției de un telefon anonim. După ce trupul fetei este scos din apa înghețată a Lacului Grant, ancheta demarată de detectivul Lena Adams și șeful ei, Frank Wallace – un polițist în vârstă și alcoolic- urmează un traseu care duce la sinuciderea principalului suspect, Tommy Braham, în celula sa de închisoare. Allison locuia cu chirie acasă la Tommy. Acesta era un tânăr încet la minte, dar plăcut și inofensiv. Cum ajunge el să fie principalul suspect?
Dr. Sara Linton, văduva lui Jeffrey Tolliver – fostul șef al Poliției – sosește în oraș pentru a petrece Ziua Recunoștinței cu familia ei (mama, tatăl și sora ei Tessa, care era căsătorită cu un misionar și trăia în Africa, iar acum venise acasă să nască). Sara locuia în Atlanta, unde se stabilise după moartea soțului ei în timpul unei misiuni, moarte de care o făcea vinovată pe Lena Adams, pe care o ura din tot sufletul din această cauză. ”Sara Linton nu mai considera districtul Grant casa ei. Parcă era dintr-un alt loc, dintr-un alt timp, precum moșia Manderlay a Rebeccăi sau bărăganul lui Heatchliff.”
Fără să vrea însă, este atrasă în mijlocul evenimentelor, fiind rugată de Frank Wallace să vină la sediul poliției întrucât Tommy Braham cerea insistent să vorbească cu ea. Deși rugămintea i se pare ciudată, acceptă, și este martora descoperirii trupului fără viață al lui Tommy în celula sa. Își tăiase venele cu o mină de pix metalică (pe care n-ar fi trebuit s-o aibă asupra sa) și mâzgălise cu propriul său sânge pe perete cuvintele Nu eu.
Sesizând că ceva este în neregulă cu această sinucidere, mai ales că Tommy fusese arestat de Lena – pe care Sara dorea să se răzbune, aceasta sună la Biroul de Investigații Georgia din Atlanta. Prin urmare, la fața locului sosește Will Trent, trimis de șefa lui, Amanda Wagner, care îi explică motivul trimiterii foarte clar: ”Noi nu-i spunem nu unei văduve de polițist.” Will Trent se va izbi de rezistența și lipsa de cooperare din partea reprezentanților Departamentului de Poliție Grant. În ciuda acestui fapt, el descoperă erori grave și deliberate, plus nepotriviri suspecte în cadrul anchetei, de care Frank Wallace nu părea străin.
Frank Wallace era șeful interimar al poliției de patru ani, de când Jeffrey Tolliver, soțul Sarei, fusese ucis. Era un polițist dur, alcoolic și fumător înrăit care nu doar o dată trecuse granița dintre zona albă și neagră a legii.
Detectivul Lena Adams avea treizeci și cinci de ani și avea un prieten cu zece ani mai mic, care o adora. Era o femeie puternică și hotărâtă, având partea ei de secrete întunecate, și era încă măcinată de vina celor întâmplate cu patru ani în urmă. ”Lena nu putea da ochii cu Sara. Acuzațiile. Vina. Până și gândul de a trece cu mașina pe strada ei era prea mult.”
Will Trent era un bărbat tânăr, foarte înalt, cu o înfățișare plăcută, care o cunoștea pe Sara de la Atlanta, de când colaboraseră la un caz care-l implicase pe unul din pacienții ei. ”Sara îl văzuse numai în costume din trei piese, așa că era surprinsă sa-l vadă îmbrăcat într-un pulovăr negru și blugi. Era înalt, avea pe puțin 1,92 m, un corp subțirel de alergător și un mers ușor…Nu pășea cu fudulia unui polițist. Nu avea privirea plictisită de lume care îți spunea că purta o armă la șold. Totuși, era un anchetator excelent, iar suspecții îl subestimau în defavoarea lor.” Crescuse într-un orfelinat, de aici aerul ușor stingher pe care îl avea. Tot acolo o cunoscuse și pe soția lui, de care era înstrăinat de ceva vreme, deși nu erau divorțați. O replică a unui personaj de la finalul cărții mi s-a părut revelatoare pentru a înțelege de ce nu ieșea din această căsătorie: ”Niciodată să nu subestimezi puterea unui trecut comun.”
La scurt timp de la sosirea agentului GBI, prietenul lui Allison Spooner – Jason, tot student ca și ea, este ucis cu bestialitate în camera lui de la cămin, fapt care arată că criminalul este în continuare în libertate, și aruncă în aer acuzațiile împotriva lui Tommy.
După ce Will Trent, ajutat de Sara, descoperă o legătură secretă între cele trei victime, pieselepuzzle-ului încep să fie puse la locul lor, dar nu fără un preț de plătit.
”Întinse mâna prin apă, atingând degetele de lumină ale lunii care străluceau. Frigul se transformase într-un văl de căldură. Își deschise gura. I se înșiruiră bulbuci pe față. Inima îi bătea încet, letargic. Își lăsă sentimentele să o cuprindă. Își permise să mai simtă încă o secundă luxul sentimentului de abandon, înainte să se forțeze să iasă la suprafață.”
Cartea este scrisă la persoana e treia, gen narațiune, aducând alternativ în prim plan diferitele personaje ale cărții, astfel încât ne simțim conectați la evenimente prin prisma tuturor, înțelegându-le motivațiile, modul de a gândi și acționa și empatizând – sau nu – cu acestea. Personajele principale – Lena Adams, Frank Wallace, Sara Linton și Will Trent sunt foarte bine conturate și e foarte interesant de observat cum evoluează relația dintre ele pe parcursul acțiunii.
Cartea e scrisă cu multă atenție pentru detalii, iar suspansul crește gradat, astfel încât nu o poți lăsa din mână până la finalul bine închegat. Sub acțiunea propriu-zisă care urmărește ancheta crimei, se întinde un păienjeniș de interese, relații și motivații și secrete ascunse ale personajelor, care ies treptat la iveală, demontând ceea ce a părut la început un caz ușor de clasat și ducând la un deznodământ surprinzător și neașteptat pentru toți cei implicați, lăsându-te să te întrebi dacă victime sunt doar cei a căror viață a fost spulberată, și dacă doar visele lor s-au năruit…
”Tessa avea dreptate: nu aveai cum să cazi. În cele din urmă, trebuia să te ridici, să te ștergi de praf și să te întorci la viața ta.”
De citit 🙂
Îmi place recenzia, interesanta! Desi recunosc, cartea nu este genul meu. Ella, e si film facut dupa carte ?
Ma bucur Geo, ca ti-a atras atentia! Dupa cum stii, nu e nici genul meu preferat, ceea ce inseamna ca e cu atat mai buna daca mi-a placut, mult chiar! Sa nu o ocolesti, ca o sa te „prinda” cu siguranta in momentul in care incepi sa o citesti, e foarte captivanta!
Daca imi pica in mana o voi citi!