„Să înfrunți teama e mai bine decât să fugi de ea.”

Ziua Zero de David Baldacci-Editura Rao

Ziua Zero, de David Baldacci-Editura Rao-recenzie

Titlul original: Zero Day

Seria John Puller: 1. Ziua Zero; 2. The Forgotten; 3. The Escape; 4. No Man’s Land

Editura: Rao

Anul apariţiei: 2011, 2014, 2017

Traducere din limba engleză de: Laura-Monica Cibotariu

Număr pagini: 533

Gen: Thriller, Polițist

Cotație Goodreads: 3,99

 

„- Ce vă spune instinctul despre toate acestea?

Mason își fixă privirea într-un punct de undeva din depărtare.

– Că multă lume va uita de 11 septembrie.”

   În urmă cu ceva timp, l-am descoperit pe David Baldacci prin „Jocul orelor”, thriller care mi-a plăcut la nebunie. De fapt, l-am trecut pe lista mea cu cele mai bune cărți citite anul trecut. Am decis pe loc că Baldacci este unul dintre scriitorii mei preferați și că neapărat trebuie să-i citesc și restul cărților. Am ales „Zona Zero” cu acest gând în minte.

  Într-adevăr, Baldacci își păstrează și aici stilul alert, care nu te lasă să respiri nicio clipă. Are un mod de a te atrage spre carte, te convinge ușor să n-o mai lași din mână. Însă, de această dată, cam atât… Există un „dar”, care mă împiedică să spun că mi-a plăcut de la început până la sfârșit, în toate aspectele, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la „Jocul orelor”. De ce este urmat acest „dar”? Veți afla pe parcursul recenziei.

   John Puller este personajul principal, care dă și numele seriei. Este militar, face parte din Armata Statelor Unite, a fost în numeroase misiuni pe câmpul de luptă, în Afganistan și alte zone supuse conflictelor. Se pare că în familia sa, cariera militară este o tradiție. Tatăl său, acum bătrân și bolnav, a fost un general de seamă, ce a primit numeroase decorații. În vremurile sale bune, era foarte temut, se spunea că putea ucide cu o singură privire. Fratele lui John, Robert, a urmat tot cariera militară, dar a ajuns în închisoare, fiind acuzat de trădare.

   După ce-și vizitează fratele la închisoare, John Puller primește un telefon: este trimis în Drake, un orășel din Virginia de Vest, pentru a investiga o crimă feroce. Un colonel și familia sa (soția, fiica și fiul său adolescenți) au fost uciși cu brutalitate. Cea mai ciudată este scena crimei: cele patru cadavre au fost așezate pe canapea, ca și când ar privi ceva. Poștașul a descoperit oroarea, fiind nevoit să intre în casă pentru că avea de predat o scrisoare cu confirmare de primire. Cu alte cuvinte, nu putea preda scrisoarea fără a primi semnătura cuiva.

   Crima s-a petrecut în casa socrilor colonelului: soția sa se mutase cu copiii în Drake pentru a avea grijă de părinții ei, iar colonelul li se alătura în fiecare weekend. La scurt timp, sunt găsite alte două cadavre, în casa de peste drum. Să aibă legătură cu uciderea colonelului și a familiei sale? Poate vecinii în cauză au văzut ceva compromițător? L-or fi văzut pe asasin?

   Altă victimă este și ofițerul rămas de pază la locul crimei. Acesta a fost găsit spânzurat în subsolul casei.

   Puller începe să investigheze cazul, alături de sergentul Samantha Cole. Însă ceea ce descoperă este mult mai complex decât pare la o primă vedere, cu implicații foarte adânci.

   Încă de când ajunge în oraș, Puller observă o construcție ciudată și masivă din beton. Samantha îi spune că în anii 1960, acolo se desfășura ceva de importanță națională, iar că în jur fuseseră construite mai multe case, pentru cei ce lucrau acolo. Într-adevăr, are ocazia să vadă acele case în stilul anilor 1950, acum părăsite.

   Drake este un orășel uitat de lume, deținut în cea mai mare parte de omul de afaceri Roger Trent. Acesta este patronul unei companii miniere, activitate favorizată de relieful din zonă. În Drake, întotdeauna se fac detonări, cărbunele fiind extras prin mijloace dăunătoare mediului. Din acest motiv, aerul este poluat, iar oamenii suferă de afecțiuni grave. Peisajul este dezolant, format din munți decopertați.

„Afacerile sunt o luptă. Iar în afaceri trebuie să fii un adevărat ticălos ca să câștigi. Nici un fricos nu ajunge vreodată în vârf. Ucizi sau ești ucis.”

   Pentru că Puller nu închide ochii și se comportă altfel decât un soldat obișnuit, atrage atenția anumitor persoane. Ajunge să descopere ceva grav, ceea ce îl pune în pericol. Un mare aport la descoperiri și rezolvarea situației îl are fratele lui John Puller, Robert.

„- Ce vă spune instinctul despre toate acestea?

Mason își fixă privirea într-un punct de undeva din depărtare.

– Că multă lume va uita de 11 septembrie.”

   Așa cum am spus, ritmul este alert și chiar dacă nu am rezonat prea tare cu subiectul, acțiunea m-a prins, mai ales spre final. Stilul marca David Baldacci. Ce nu mi-a plăcut, totuși? Subiectul nu prea mă atrage, dar acesta este un aspect de gust. Poate alții îl găsesc foarte interesant. Dacă sunteți pasionați de armată și materiale explozibile, bombe, atunci clar e de voi!

   Apreciez, totuși, că este descrisă Armata Statelor Unite atât cu bune, cât și cu rele. Astfel, aflăm de legea care le interzice miliarilor gay să-și dezvăluie orientarea sexuală, că armata nu ar admite că a greșit; mă revoltă faptul că în ciuda serviciilor aduse de Robert Puller, fratele lui John, pedeapsa nu îi este nici măcar micșorată. Chiar am fost șocată de acest lucru, mă așteptam să-l elibereze.

„Guvernul îi mințea pe față, la fiecare pas, atât pe cei din mass-media, cât și pe cetățenii de bună-credință din Drake, și făceau asta cu o siguranță calmă și cu zâmbetul pe buze.

Câțiva generali și oficialități de la Casa Albă îi ordonaseră lui John Puller să-și țină gura. El era soldat, așa că nu avea altceva de făcut decât să se supună ordinelor.”

„Robert Puller era singurul bărbat din istoria Statelor Unite care primise mulțumiri din partea mai-marilor țării – după ce fusese acuzat de trădare – pentru contribuția sa la evitarea unei catastrofe nucleare de asemenea proporții. Cu toate acestea, nimeni nu intervenise pentru a-i micșora sentința. Iar mulțumirile îi fuseseră transmise strict secret.”

   Nu prea mi-a plăcut nici personajul lui John Puller, să fiu sinceră. Știu, este un erou și așa mai departe, însă personal nu rezonez cu el, cu excepția faptului că are un pisoi. Personajele mele preferate sunt fratele lui John, Robert și fratele Samanthei, Randy. Culmea, ambii niște rebeli. Robert este închis pentru trădare, iar Randy este un boem ce nu se sinchisește de reguli și constrângeri sociale, spune și face ceea ce gândește. Atât John, cât și Samantha, mi se par prea rigizi, prea… „milităroși”.

  Lipsa umorului este alt lucru cu care nu prea am rezonat. Rare au fost momentele comice:

„- Convorbirea e monitorizată, îi spuse fratele său. Sunt oameni care ne ascultă.

Bărbatul își drese glasul, coborând deliberat tonul. Apoi spuse cu o voce baritonală:

– Ne auziți bine acum, domnule Supraveghetor Oficial? Dacă nu, vom accepta bucuroși să vorbim ceva mai tare în timp ce vom pune la cale distrugerea lumii.

– Termină, Bobby. S-ar putea să ne întrerupă conversația.

– Ar putea, dar nu o vor face. Cum altfel și-ar mai ocupa timpul?”

„George fumase deja patru bețișoare cancerigene și de obicei le fumează până la capăt. Nu se mai satură de ele.

– Vrei să nu le mai spui bețișoare cancerigene? izbucni el.

– Oh, îmi cer scuze, domnule Sensibil. George fumase deja patru cuie de sicriu, iar asta înseamnă că era aproape ora unu noaptea.

George bombăni înciudat:

– Mi-am irosit cincizeci și șase de ani alături de femeia asta. E un miracol că nu am ucis-o.”

 Despre autor:

   David Baldacci (n. 1960) este un scriitor american contemporan, născut în Richmond, Virginia. Primul său roman, „Putere absolută”, a fost adaptat într-un film cu Clint Eastwood în rolul principal. De asemenea, au mai fost adaptate romanele „Wish You Well” și „The Christmas Train”.

   A scris atât cărți pentru copii, cât și thrillere, serii (The Camel Club, Sean King and Michelle Maxwell, Shaw and Katie James, John Puller, Will Robie, Amos Decker) și cărți de sine stătătoare.

Cartea Ziua Zero de David Baldacci poate fi comandată de pe site-ul dol.ro Diverta
Cărţi thriller
Cărţi poliţiste

Ziua Zero de David Baldacci-Editura Rao

Ziua Zero de David Baldacci-Editura Rao

 

Sorina Ciocârlan (Sorina Ciocârlan)-Redactor//Bună! Sunt Sorina și îmi plac cărțile bune. Pun suflet în tot ceea ce îmi place, iar printre pasiunile mele se numără cititul, scrisul, filmele, pisicile, dulciurile. Atunci când „mi se pune pata” pe ceva, indiferent că e carte, film sau opera întreagă a unui autor, sunt de neoprit: fac ce fac și aflu tot despre subiect, îl analizez și îl întorc pe toate părțile. Care sunt subiectele astea, care mă „obsedează”? Agatha Christie, Rodica Ojog-Brașoveanu, Harry Potter, mai nou, Cassandra Clare. Da, pentru că „obsesiile literare” se schimbă, când unele se epuizează, scad în intensitate și apar altele noi. Asta nu înseamnă că dispar de tot, rămân acolo și așteaptă să fie reactivate. Și când sunt reactivate, să te ții!...

13 COMMENTS

    • Merci, Arci! Da, scrie foarte bine! “Jocul orelor” m-a dat gata, vreau sa citesc toata seria! Si aici scrie bine, doar ca nu sunt eu familiarizata cu subiectul. Altfel se citeste f. repede.

  1. Sorinache, pana acum nu am bifat ceva de Baldacci. Am amanat pentru ca si asa aveam multe carti necitite. Dar parca ma tenteaza recenzia ta. Pun cartea pe lista. Felicitari pentru recenzie! Mi-a placut!

    • “Jocul orelor” este din alta serie, da. Seria “Sean King si Michelle Maxwell”. Dar nu este prima carte, ci a doua. Prima este “Split of a second”. Nu-mi vine in minte traducerea in romana. “O singura secunda” sau ceva de genul.

    • Ultima seconds,jocul orelor,un simplu geniu,Cred ca astea 3 sunt traduse din serie asta

      • Da, asa e, Arci! Ultima secunda, nu mai stiam cum au tradus. Si da, primele 3 sunt traduse.

Scrie un comentariu. Vorbeste cu mine!