Însoţitorii perfecţi- parteneri de plimbări!
Avem impregnate în tălpi toate locurile pe unde am fost. Asfalt, țărână, praf, podele, covoare… București, Paris, Versailles, Londra, la țară… Aeroport, avion, mașină, tren, metrou, autobuz, tramvai. Toate și-au lăsat amprenta. Am fost veseli și triști, furioși și speriați, grăbiți și relaxați alături de cea care ne poartă, ne-am plimbat, am alergat împreună. Ploaie, soare, frig, cald.
Cel mai rău a fost la Versailles. Ploua cu găleata și cu toate acestea, ne-a târât prin bălți, prin noroi, printr-o grădină foarte frumoasă, zicea ea. O fi fost ea frumoasă, cu pomi tăiați simetric și tot felul de plante, dar noi nu vedeam decât pământul și apa. Noroiul și apa, mai bine zis. Tot ne înnebunea cu un film, „Haos la Versailles”, cu un actor care ei îi place mult. Cică filmul ăla s-a filmat la Versailles. Nici în Paris nu ne-am bucurat de un loc mai uscat! Ne-a purtat nebuna peste tot, muzee, Champs Élysées, la magazinele de suveniruri, deși ploua torențial, nu s-a lăsat. Și nu ne-a lăsat nici pe noi să ne odihnim vreo clipă. Poate când dormea.
Și în Londra la fel: a luat tot centrul Londrei la picior, sau mai bine zis, la pantofi. La
pantofi sport de damă. Cu noi a străbătut muzeele, magazinele și cafenelele, străzile late din centrul Parisului, străzile înguste și murdare de la periferie, străzile curate din Londra, podelele reci din catedrale. Cu noi a urcat vreo sută și ceva de trepte pe cea mai întortocheată scară din viața noastră (cred că și a ei) la Saint Paul Cathedral, i-am simțit adrenalina, teama de înălțime. Parcă ne-a luat și pe noi puțin răul de înălțime!
Totuși, cea mai mare provocare a fost tot Versailles-ul. Dacă era o grădină mică, mai ziceam, dar nu, e ditamai suprafața! N-a avut deloc milă de noi! Dar noi, rezistenți cum suntem, am trecut peste toate încercările și am reprezentat cum se cuvine numele
Converse. Am mers cu ea prin parcuri, la aerobic, am alergat, am sărit, ne-am învârtit… Și nu prea stă locului, să știți! Nebuna asta care ne poartă merge repede, iar dacă e furioasă, vai de noi! E mai rău decât dacă aleargă! Ne izbește tălpile de asfalt, calcă apăsat, își lasă toată greutatea pe noi… Dar nu sunt numai asemenea momente. Și chiar dacă ar fi, încălțămintea de calitate pentru asta e făcută, nu? Ne plimbă prin locuri frumoase, ne îngrijește și știm că ne iubește. De unde știm? Păi o auzim când vorbește cu alți oameni. Spune că a avut mare noroc cu noi, pentru că ea își găsește greu
încălțăminte sport. Încălțăminte în general, pentru că poartă un număr foarte mic la picior, 35. 35, ca la copii! Zici că-i Cenușăreasa! Găsește greu încălțări pe măsură și toate încălțările îi provoacă bătături. Toate în afară de noi, bineînțeles. Noi n-am bătut-o niciodată (și nu ne-ar fi lipsit motivele. Glumim, desigur).
Dar și noi am avut noroc cu ea, cine să ne ia pe noi? Cine mai poartă 35? Poate doar copiii, adulții poartă cam de la 36 în sus. Credeam că vom rămâne acolo, în depozit toată viața, dar nu. Într-o zi, niște oameni ne-au luat cu tot cu cutie și ne-au livrat la ea acasă. S-a entuziasmat de cum ne-a văzut și a fost încântată că eram pe măsura ei. Toți o întreabă de unde și-a luat
„tenișii ăștia” pe care-i poartă mereu. Cică de pe un site,
answear.ro, unde găsești de toate, până și
pantaloni sport. Multe fete au întrebat-o cum ne cheamă. Ea le răspunde:
Chuck Taylor All Star din colecția Converse, numărul 35, culoare roz-somon-piersică. Descrierea oficială. În cea mai puțin oficială, suntem parte din viața ei, sprijin de nădejde la plimbările prin ploaie, soare, praf, noroi și altele. Parteneri de plimbări mai mult sau mai puțin plăcute, dar pe care noi le facem comode.
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2016-Proba 8
În „Intamplari adevarate”
View Comments
Nu sunt fana a incaltamintei sport dar sunt nevoita sa-mi iau pentru concedikle noastre la munte. Nu dau foarte multi bani pe adidasi dar nu iau nici prostii :) . Eu nu fac cumparaturi online mai ales incaltaminte :)
Bafta in continuare :) !
Da, e greu cu incaltamintea. Sa nu te bata, sa-ti vina pe masura, sa fie rezistenta... Eu sunt pe principiul ca mai bine dai o data un ban decat sa-i inlocuiesti de fiecare data.
Mie imi place incaltamintea sport! :) Nu comand de pe net, prefer direct din magazin, dar important e ca imi place si ma simt bine in ei. :) Foarte frumoasa ideea de a aborda acest subiect! Felicitari! locco_smiley_10
De pe net, din magazin, important e sa-ti vina bine si sa fie comozi. Multumim!
Adevarul e ca o incaltaminte potrivita si de calitate, face de multe ori diferenta dintre o excursie reusita si un maraton sadic dupa care ai nevoie de recuperare, in loc sa te bucuri de amintirile placute post-plimbarica.
Asa este... Am avut pantofi care m-au batut mergand doar pana la colt, imi venea sa=mi blestem zilele :))). Si pantofi cu care am facut kilometri fara sa ma resimt...
Îmi place articolul! Felicitări :)
Incaltamintea este unul dintre numeroasele lucruri pe care le ador . :)
Imi place enorm modul in care este scris articolul. Felicitari!
Foarte frumos articolul! Felicitări!
Eu ma bucur mult ca s-a intors moda acestor incaltari.
Si eu am o perecehe de tenisi/adidasi albi din piele de la Ecco, pe care ii port vara la aproape toate tinutele.
Nu prea port eu adidasi, o singura pereche am, dar si pe aia cu greu o cumpar pana gasesc ceva care sa imi placa. Sunt mofturoasa rau.