Interviu cu Cristina Boncea

Interviu cu Cristina Boncea

„Născută pe 1 ianuarie ’98. O persoană încăpățânată, care nu vrea decât să scrie, acesta fiind singurul lucru la care nu a dat-o în bară niciodată (sau cel puțin nu așa de tare încât să renunțe). Locuiește în București, îi plac pisicile și orice ține de viața de noapte. Romanul ei de debut este cea mai mare realizare de până acum și se bucură de fiecare clipă în care își amintește că a reușit. Cărțile sunt obiectele pe care le prețuiește cel mai tare și nu ar putea trăi prea mult fără a citi. Motto-ul după care se ghidează în viață este „Muncește așa de tare, încât idolii tăi să îți devină rivali”. Îi place ceaiul negru.”

1. Cum şi de ce te-ai apucat de scris?
M-am apucat de scris încă de când am învățat să scriu, a fost un instinct. Ambii mei părinți scriau versuri la rândul lor, așa că probabil a fost și ceva genetic, arta fiind o preocupare persistentă în familia mea. Am avut multe încercări eșuate de a scrie un roman până când mi-am luat inima în dinți și am decis ca Octopussy să fie cel pe care voi reuși să-l duc la bun sfârșit, inspirată fiind de autoarea mea preferată, Cristina Nemerovschi.

2. Cine e cel mai mare critic al tău?
Eu, bineînțeles. Dacă mie nu-mi place ce fac, nimeni altcineva nu o să citească ce am scris. Dacă în schimb îmi place, lucrarea respectivă va vedea lumina tiparului, căci atunci când sunt pe deplin mulțumită de munca mea, așa sunt și cei de la editură, deşi încerc să mă auto provoc constant pentru a deveni din ce în ce mai bună la ceea ce fac.

3. Ce părere au colegii de liceu când află că eşti publicată?
Nu cunosc părerea lor însă din câte am înțeles, e destul de cool să trăiești cu un scriitor lângă tine iar acest lucru te face mai curios în privința lucrărilor sale. Aceasta ar putea fi singura mea mică victorie asupra colegilor de la liceu, faptul că sunt suficient de curioși încât să-mi cumpere și să-mi citească romanul – mai departe, e un mister pentru mine deocamdată.

4. Ai sau ai avut jurnal personal?
Mereu am avut jurnale și nu pot trăi fără să mă exprim în scris, fie că e ceva fictiv sau povestesc viața mea reală. Îmi place să țin o evidență a lucrurilor care se întâmplă în viața mea, deși majoritatea notărilor pe care le fac conțin vise pe care le-am avut sau versuri compuse de mine, tot cu scopul de a-mi exprima sentimentele cu privire la o perioadă anume din viața mea.

5. Te-ai gândit şi la apariţia cărţii în format ebook?
Cartea mea există deja în format ebook și poate fi comandată de pe Elefant.

6. Ce surse de inspiraţie ai avut la scrierea romanului?
Sursele de inspirație sunt reprezentate de câteva vise sau viziuni fugare pe care le-am avut, combinate cu diferite mici obsesii de-ale mele (cum ar fi gemenii sau fetele blonde sau ochii verzi). Cred că cel mai tare m-a influențat mutarea dintr-un oraș mic în capitală, unde am avut ocazia să văd un cu totul alt stil de viață față de ce eram eu obișnuită.

7. Spune-ne câteva cuvinte despre cartea ta?
Cartea mea este cea mai mare realizare de până acum și reprezintă o mare parte din bagajul de cunoștințe acumulat până la vârsta de 16 ani, când l-am scris. M-am bucurat să văd că există un număr mare de oameni care i-au apreciat profunzimea și au reușit să vadă dincolo de pâcla de obstacole pe care probabil în mod inconștient am pus-o acolo pentru a-i elimina pe cei care nu erau meniți să-mi citească povestea. Octopussy este viața unei familii din București, guvernată de tot felul de plăceri carnale și totuși dorința de a evada din acest circuit închis, fiind amenințați de o boală despre care nici măcar nu sunt conștienți la începutul romanului. Există cu adevărat această boală și cum se manifestă ea? Veți afla dacă veți citi Octopussy, a cărei continuare va apărea pe piață în aprilie 2016.

8. Ce planuri/vise/dorinţe mai ai în afară de scris?
Îmi doresc să lucrez în domeniul cărților, ca orice: fie că sunt editor, translator sau o simplă vânzătoare dintr-o librărie. Consider că pot urma mai multe drumuri simultan însă sunt mai mult ca sigură că toate mă vor duce în același loc, spre unica mea mare pasiune: cititul. Vreau să îmi construiesc întreaga viață în jurul acestei activități, în primul rând pentru a dovedi că ea poate fi profitabilă și pentru a susține piața de carte din România și în al doilea rând, pentru că atunci când faci ce îți place nicio muncă nu pare destul de grea și găsești puterea de a o duce până la bun sfârșit.

Mulţumesc, Cristina că ai acceptat să îmi răspunzi la câteva întrebări! Arci!
Mulţumim şi noi! Succes! Mili şi Iasmy!