Interviu cu Mihaela Popescu-poet si prozator

Interviu cu Mihaela Popescu-poet şi prozator

Să mă prezint: Mihaela Popescu, jurnalist din Bucureşti, absolventă de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

Carte de debut: „Casa cu îngeri” apariţie în anul 2015 la Editura Etnous, Braşov

1. De ce şi poezie şi nu ai rămas numai la proză?

Am descoperit cuvântul treptat. Mi s-a dezvăluit pe măsură ce am păşit, mai mult şi mai mult, în viaţă. Am cunoscut importanţa cuvântului ascultând oamenii din jurul meu, cărora nu o dată le-am spus că sunt “poveşti ambulante”. “Cuvântul” m-a fascinat când am devenit jurnalist, apoi, pe deplin, când am devenit mamă. E ciudat să alătur maternitatea jurnalismului. Dar aşa s-a întâmplat! Sau aşa trebuia să se întâmple.

Scriu cu aceeaşi dăruire atât poezie, cât şi proză, căci sunt o persoană care se vrea corectă în primul rând faţă de propria persoană.

Scriu cu aceeaşi emoţie poveşti, dar şi reportaje sociale, editoriale etc.

Scriu dintr-o bucurie imensă a regăsirii frumuseţii interioare.

Scriu pentru că scrisul îmi dă încredere, forţă, prestigiu şi linişte sufletească.

Scriu pentru că actul meu artistic a devenit un model şi un drum de urmat pentru cei doi copii ai mei.

Scriu ca să le arăt tuturor că se poate să găsim în noi resursele pentru a fi ALTFEL.

2. Cine este cel mai mare critic al tău?         

Criticii mei încap pe o lista imaginară, cu adânci conotaţii sufleteşti. În vârf se află mama, care m-a încurajat mereu. Urmează soţul meu, care crede cu toată fiinţa lui în visul meu şi care m-a încurajat să continui, când eram pe punctul de a renunţa. Urmează copiii mei dragi care m-au învăţat să-mi aşez cu dăruire mâna pe hârtie şi să scriu deschis şi sincer rânduri în ritmul bătăilor inimii mele. Iar ultimul, dar cel mai important – EU sunt cel mai înverşunat critic al poeziilor şi prozei mele.

 3. Cum ţi se pare că e primită poezia de cititori?

Am făcut un blog. ALTFEL: https://altfelsite.wordpress.com. Curiozitatea de jurnalist m-a împins să testez oarecum piaţa. Am fost mai mult decât surprinsă să văd că lumea se reîntoarce la poezie, la proză, revine la cititul activ, ţinând şi simţind între palme cărţile. Mesajul este aşadar unul încurajator, pozitiv.

4. Cât e de greu să publici în România ? 

Eu scriu din bucuria de a scrie. Eu mi-am dăruit toate exemplarele din cele două volume reunite “CASA CU ÎNGERI” apărute la Editura Etnous din Braşov, în 2015. Dacă faci totul urmărind un scop strict pecuniar este greu, dacă nu imposibil de obţinut. Dar dacă ajungi la public întâi sufleteşte, făcându-l să te simtă, să te respire, să ştie că în spatele fiecărei file stă un om pasionat de ceea ce face, ai câştigat enorm.

5. Când ai început să scrii şi unde ai publicat primele versuri?

Versurile le tot aşterneam pe foi de prin 2009. Dar prinse într-un volum vor apărea, sper, până anul viitor…E marele meu vis, un prim volum de poezii.

6. Care este poetul preferat (sau care te-a marcat mai mult)?

Iubesc cuvântul âi atât. Dacă ar fi să aleg un poet, i-aş nedreptăţii pe toţi ceilalţi, pornind din Antichitate, fiind şi Latinist ca pregătire de bază.

7. Ce dorinţe, vise, ai în privinţa creaţiilor tale sau în viaţa particulară?

Visele stau înşirate pe tot parcursul vieţii. Acum, visez să am emisiunea mea sau poate să fac un film şi să scriu…În viaţa particulară, visele mi-au devenit de ceva vreme cea mai  dragă realitate

8. Cum ai defini tu poezia?

Poezie este fară îndoială muzica sufletului!