Luna de topaz de Alina Cosma -recenzie

Luna de topaz

Autor Alina Cosma

Editura Primus

Anul apariţiei: 2018

Număr pagini: 256

Gen: SF, thriller 18+, erotic

 

Poate un suflet zdrobit să se vindece și să renască?

  Anul 2117, planeta Terra, Regatul Solaris…
Tessa este un soldat care cunoaște cruzimile lumii în care trăiește din fragedă pruncie. Prima lecție o primește chiar de la tatăl său… Viața ei e un adevărat calvar, iar singura motivație pe care o are pentru a trăi este răzbunarea.
Dave dorește să cunoască lumea. El e un empat născut în laboratoarele de genetică „Luna de topaz”, căzut victimă unui complot. 
Împreună vor înfrunta iadul care izbucnise în jurul lor.
Destinul lui este un vis: o tânără numită Lis care îi va reclădi viața. Unde o va găsi?
Salvarea ei poartă chipul unui înger pe care îl crezuse de mult plecat…
Cine este cu adevărat Dave? De ce Lis este atât de specială în destinul lui?
Predestinare, secrete, abilități speciale, genom uman modificat genetic, inteligență artificială și un singur scop: perpetuarea rasei…

Poate iubirea să apară acolo unde totul pare doar un plan bine pus la punct?

    Nu este un secret că autoarea Alina Cosma se află în topul preferințelor mele, că de fiecare dată a reușit să mă surprindă plăcut și să mă răsfețe cu genuri diferite. I-am citit cu aviditate toate cărțile, atât cele romance (O singură minune; Darul vieții), romantic thriller (Îngerul de pază), historical romance (seria Ducele de Castle), cât și cele fantasy (seria Tărâmul Mistic), și mereu am afirmat că ,,Ducele de Castle. Fiica Regelui” este cea mai bună carte a autoarei. Însă, de această dată, mă văd nevoită să recunosc că “Luna de topaz” a reușit să o detroneze. Este diferită de tot ce a scris Alina Cosma până acum.

   De altfel, toți cei care i-au citit cărțile, vor fi luați pe nepregătite. Vor cunoaște o altă scriitură, mult mai elaborată, o poveste ce incită datorită scenelor erotice, o carte care zdruncină prin descrierea unor scene dure, cutremurătoare. Sunt convinsă că cititorii mai sensibili se vor înfiora atunci când vor afla povestea de viață a personajului principal, Tessa. Vor empatiza cu ea, chiar dacă vor remarca că pe parcurs se va comporta puțin cam deplasat. Însă, fie vorba între noi, comportarea ei este de înțeles și de necondamnat. Încă mă mir că nu a luat-o razna din cauza experiențelor groaznice din copilărie, a supliciilor îndurate din prima zi de când s-a înscris în armată și până în prezent.

,,Stătea nemișcată, cu ochii închiși. Degetele lui urmară lungimea coastelor, coborându-și atingerea pe sub sânii rotunzi. În jurul sfârcurilor avea urme de mușcături. Simți cum crește furia în el. Nu mai simțise așa ceva niciodată. Nu mai asistase la o asemenea cruzime. Cum putea un om să facă atât de mult rău unui semen de-al său? Își coborî degetele de-a lungul șirei spinării. Știa că avea vânătăi și pe spate, dar nu scoase niciun sunet. Doar fața i se încrunta de la durere. Îi cuprinse șoldurile și o strânse.”

    „Luna de topaz“ este o carte lipsită de inhibiții, tulburătoare și șocantă, care reflectă toată partea negativă a omenirii – răutate, violență, abuz etc. E genul de carte care te determină să simți, să empatizezi, să reacționezi. Să te revolți în fața unui sistem viciat.

   Cu toate că este încadrată în genul SF, povestea conține foarte puține elemente science fiction. După părerea mea, romanul este un thriller romance încărcat cu numeroase scene tulburătoare, dure, motiv pentru care este interzis minorilor sub 18 ani. În plus, autoarea ne surprinde și cu câteva pasaje erotice, descrise într-un mod finuț, care să nu deranjeze pe cititorii mai pudici. Cine a citit seria In Death de Nora Roberts/J.D. Robb, va înțelege această combinație de SF, thriller și romance.

   Din punctul meu de vedere, cartea se compune din două părți diferite ca gen și structură, iar personajele principale suferă niște transformări majore. În prima parte, asistăm la o poveste plină de aventură, suspans și pasiune, ușor pigmentată cu elemente SF. Avem parte de o lectură antrenantă, ce dispune de numeroase întorsături de situație, cu o acțiune ce se derulează într-un ritm alert. Asistăm la o serie de evenimente cutremurătoare, șocante (nu cred voi uita vreodată scena petrecută în bordel), dar și câteva scene de sex. Cât despre personaje, nu pot spune decât că am fost surprinsă plăcut de alegerea făcută de autoare. De obicei, în cărțile romantice, întâlnim clișeul fată cuminte – băiat rău, dar aici rolurile au fost inversate. Pe cât de dură, încăpățânată, puternică și răzbunătoare e Tessa, pe atât de dulce, pudic, inocent și naiv este Dave.

 

„– Am vrut să aflu cum trăiesc și cei din pătura de jos a societății…

    – Și cum ai vrut să afli? Plimbându-te prin hoteluri de lux? Fiind apărat de o trupă de comando? În ce lume trăiești? Suit pe nori, cu capu-n cosmos?! Până la Solaris vei avea ocazia să cunoști lumea care ne înconjoară! Vom poposi în cartierele sărace!”

   În partea a doua, mi s-a părut că povestea mai pierde din ritmul alert, acțiunea învârtindu-se în jurul relației de dragoste dintre protagoniști – o Tessa maleabilă și mai umană, și un Dave dur, sarcastic și neînduplecat. Însă, spre final, totul se schimbă cu 180 de grade, acțiunea și suspansul ating cote maxime, iar emoțiile erup ca un vulcan. Ceea ce i se întâmplă Tessei în laboratoarele organizației “Luna de topaz” (un nume frumos ce ascunde multă urâțenie) e greu de descris în cuvinte.

  „În curând începu să sângereze. Strigătele i se transformară în gemete. Pielea îi lucea din cauza transpirației care se prelungea pe tot trupul. Spasmele dureroase care îi ținuseră corpul încordat cedară. Zăcea inertă, respirând superficial. Femeia continuă să lucreze, iar sângele picura pe pardoseală.“

   Cu toate că povestea este spusă din perspectiva celor două personaje principale, autoarea are grijă să nu divulge de la bun început prea multe lucruri despre ei. De altfel, povestea vieții Tessei ne este dezvăluită în porții mici, parcă pentru a ne pregăti psihologic. Pentru început, aflăm că ea a cunoscut cruzimile lumii încă din pruncie, prima lecție primind-o chiar de la tatăl său. Și-a pierdut mama pe când avea doar zece ani, rămânând în grijă unui tată abuziv. Imediat după acest eveniment tragic, și-a pierdut și fratele mai mare, în urma unui accident casnic. Însă adevărul este cu totul altul. Băiatul își surprinsese părintele când era pe cale să o abuzeze pe fetiță, a încercat să o apere, dar tatăl l-a înjunghiat cu cuțitul de bucătărie.

   La aproape un an de la această întâmplare, Tessa s-a decis să se înroleze în armată. Abia la vârsta de optsprezece ani a ajuns să facă parte din unitatea de elită condusă de Jones. Acesta a luat-o sub protecția lui și nimeni nu avea voie să se atingă de ea. O ținea doar pentru el. Apoi a început să se folosească de tânără, să o trimită să scoată informații.

„– Ce ți-a zis Jones despre mine?

  – Că ești arma lui secretă!

 Îi era teamă să afle la ce o folosea.

  – Așa este! Când dorea să obțină informații, mă trimitea pe mine!

  – Ce fel de informații?

  – Cele care nu se țin în computere, ci în mințile oamenilor.

  – Nu înțeleg!

  – Îi seduceam…

  Dori să plece.

  – Stai o clipă că nu pricep! o opri prinzând-o de braț. Te trimitea să te prostituezi?

  Nu se așteptase la așa ceva.

  – Cel mai des nu se ajungea la actul sexual. Îi drogam, apoi scoteam informația de care aveam  nevoie.”

„– Jones era un camarad bun?

   Se opri din mestecat.

   – Cred că vrei să te omor cu orice preț! strânse ea din dinți.

   – Și eu cred că ești o perversă obsedată de sex!

   – Dacă mă faci încă o dată curvă, îți jur că te omor!”

 

  Abuzată de tată, folosită de comandantul ei, nici nu-i de mirare că Tessa a ajuns mai rece decât o stâncă, dar era mulțumită de ea. Însă soarta îi va acorda o a două șansă…

  Viața Tessei ia o cu total altă turnură din momentul în care participă la o misiune periculoasă pe planeta Terra, Regatul Solaris. În timp ce toți camarazii ei pier într-o explozie, ea reușește să supraviețuiască. Și nu pentru că avea vreun merit, ci pentru că locotenentul îi ceruse să se întoarcă la mașină pentru că îl uitase pe Max, unitatea de securitate, pe banchetă. Însă, printre dărâmături reușește să găsească un bărbat în viață.

„– Dacă nu îmi spui cine ești, nu-mi pasă că ești mort!

    – Dacă mă omori, vei fi vânată pentru tot restul vieții tale, oriunde vei ajunge pe această        planetă!

   – Crezi că-mi pasă de viața ta?! Echipa mea a fost decimată!

   – Dacă mă ajuți să aflu cine mă vrea mort vei afla cine i-a omorât!

   – De unde să știu că nu i-ai omorât chiar tu?

   – Omoară-mă! se încruntă lipindu-și fruntea de țeava armei.”

   Din păcate, Tessa nu reușește să afle nicio informație despre identitatea bărbatului pe care l-a salvat, pentru că toate informațiile sunt securizate. Mult mai târziu descoperă că tânărul, pe nume Dave, este unul dintre cei născuți sub influența “Lunii de topaz” (o organizație ultrasecretă ce se ocupă cu cercetarea în domeniul geneticii), și dispune de câteva abilități speciale: simte emoțiile altora și cunoaște deja cine îi este femeia predestinată.

 

„Își aminti de fata din visele sale. Era de o frumusețe ireală, o cunoștea atât de bine! Ar recunoaște-o dintre o mie! Și totuși încă nu o găsise, oricât o căutase. Probabil încă nu era momentul…”

„Știa doar că Lis era destinul lui, așa cum o știuse dintotdeauna și absolut nimic nu va schimba acel fapt. Va trebui să găsească modul prin care să o aducă la el…”

    Se pare că cei doi tineri se află într-un real pericol. Cine a trimis pe urmele lor o duzină de mercenari? De ce e Dave atât de valoros? Cine îi dorește moartea? De ce nu trebuie să ajungă la Solaris? Vor reuși Tessa și Dave să-i găsească pe cei responsabili pentru moartea lui Jones? Din ordinul cui i-au fost omorâții camarazii? Cine sunt bărbații care au atacat-o pe Tessa? Cine este Lis? Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

Pentru a vă stârni curiozitatea, vă voi reda în continuare câteva fragmente.

,,- Sper totuși că nu mi-au fost omorâți camarazii pentru un nenorocit de medium sau porcării de genul ăsta!

– Scepticismul tău îți aprofundează ideile ateiste.

– Amăgirile sunt pentru cei slabi.”

,,Se simțea murdar, sleit de puteri! Ce făcuse? În ce lume trăia? Tot ce știuse despre lumea aceea fusese atât de diferit de realitate! Copii maltratați, femei abuzate, nevinovați călcați în picioare! Ce să facă? Era debusolat complet.”

,,Urcă deasupra lui călare. Dori să-i atingă sânii, dar fata îi luă o mâna și aplecându-se în față, i-o legă cu o cătușă. Sânii ei se mișcau ispititori deasupra ochilor lui, hipnotizându-l. Îl prinse și de celălalt braț, și, fără să opună rezistență, se lasă legat. Se aplecă și luă un mic cuțit cu care îi tăie tricoul, apoi își plimbă degetele în jos pe trupul lui, desfăcându-i centura și șlițul. Îi dezbracă pantalonii, apoi îi legă și picioarele.”  

,,- Cât crezi că trăiește un mercenar? Probabilitatea să mor datorită acelor complicații este aproape nulă în comparație cu șansa de supraviețuire în meseria mea.

  Se făcu liniște. Ea adormi în curând. Nu și-ar fi putut închipui că un om, mai ales o tânără ar putea trăi viața pe care o trăise acea femeie. Fusese un ignorant? Ar fi putut să facă ceva? Cu siguranță, da! Și pentru a schimba ceva avea nevoie să ajungă în Solaris. Însă se îndoia că ar putea să schimbe ceva în ceea ce o privea pe ea. Alesese cu bună știință ceea ce era.”

Cartea -Luna de topaz de Alina Cosma- poate fi comandată de aici

Recenzii cărţi scrise de Alina Cosma

Luna de topaz de Alina Cosma-recenzie