Se poate simboliza viața printr-o grădină?

  Cartea ”Anul în care ne-am întâlnit” de Cecelia Ahern, m-a convins că da, modul în care arată viața noastră, bunurile pe care le deținem, sentimentele și trăirile pe care le avem, toate sunt efectul unor acțiuni trecute, cum s-ar zice ”culegi ceea ce semeni”.

Iarna – ”Perioadă de inactivitate şi degradare.”
Primăvara – ”Abilitate de a reveni la forma iniţială după o perioadă de suferinţă.”
Vara – ”Perioadă de dezvoltare, de perfecţionare, de frumuseţe înaintea declinului.”
Toamna – ”Perioadă de maturitate.”

  Dacă lăsăm sentimentele negative să ne domine, e ca și cum ai lăsa o grădină să fie năpădită de buruieni. Pe de altă parte, ”miracolele cresc doar acolo unde le sădești”, ne zice cartea, iar eu tind să-i dau dreptate întru totul. Trebuie să te străduiești, dacă îți dorești ceva cu adevărat. Sunt de acord că nu totul depinde numai de noi, există influențe exterioare pe care nu le putem elimina, cum ar fi, de exemplu, o ploaie cu grindină care poate distruge o grădină. Pe de altă parte, nu poți avea nici scopuri nerealiste, care nu se pot realiza nicicum, așa cum nu poți crea o grădină tropicală într-un ținut înghețat. Exemplele pot continua.

„E mai bine să ne mişcăm, să ne dezrădăcinăm şi să o luăm de la zero. În felul acesta vom înflori.”