Țap ispășitor, de Sylvain Audet-Găinar – Crime Scene Press – recenzie

Țap ispășitor

Autor: Sylvain Audet-Găinar

Editura Crime Scene Press

Număr pagini: 251

  “Sylvain Audet s-a născut în 1980 în regiunea Haut-Beaujolais și a studiat literele la Lyon, Strasbourg și București. Fascinat de România, a locuit aici, unde a și predat limba franceză, timp de mai mulți ani. A tradus mai multe romane polițiste românești înainte de-a se lansa el însuși într-o carieră de scriitor.”

  “După aventurile din volumul anterior, Arthur, francezul născut în România, s-a instalat la București, unde așteaptă gemeni împreună cu iubita lui, Iulia, în apartamentul moștenit de la unchiul său. O existență aparent idilică. Nimic mai fals, pentru că buclucurile nu-i lasă niciun moment de respiro.

  Acuzat pe nedrept că a tăiat cablurile liftului din bloc, ucigând astfel un bătrân, Arthur se pomenește că trebuie să-i țină din nou piept mai vechii sale cunoștințe, inspectorul Rădulescu. Mai mult, în timpul lucrărilor de renovare a apartamentului găsește o carte cu dedicație de la mama lui către unchiul său. Textul face trimitere la un proiect secret, un experiment în masă, derulat la comanda fostului regim.

  Mănat de curiozitate și înarmat doar cu inteligență și umor, Arthur începe o anchetă în istoria țării, dar și în propriul său trecut, coborând într-un labirint unde îl așteaptă descoperiri zguduitoare, dar și confruntări cu Securitatea.”

“O continuare palpitantă, amuzantă și tensionată a aventurilor eroului din Balamuc la București.”( George Arion)

  Romanul continuă aventurile lui Arthur Weber, un pașnic cetățean, la București și ne arată, cu umor,  cum poate fi transformat cineva în “țap ispășitor”.

  Bucuros că Iulia era gravidă, mai mult aflând că vor fi gemeni, se hotărăște să renoveze apartamentul moștenit de la unchiul său, doctorul Mircea Dumitrache.

  Dar în bloc are loc o crimă, un pensionar se prăbușește cu liftul. Sigur că, având “un dinte” împotriva lui, Rădulescu, colonelul de poliție, îl arestează pe Arthur pentru crimă.

  Arthur habar nu avea ce s-a întâmplat în bloc, venea liniștit către casă, când s-a trezit încătușat și în arest, fără speranța unui ajutor. Dar apare avocata Micu Carmen, trimisă de socrul lui, care-l scoate din arest.

  Apoi, la Paris, unde fusese trimis în interes de serviciu, în loc de relaxare se trezește cu un cadavru la picioare când voia să intre în hotel. Mortul, Marius Pintilie, avea în buzunar o poză a lui Arthur, bebeluș, cu mama lui la mare. Arestat din nou, are noroc că polițista de-acolo își dă seama că omul e nevinovat și-l trimite acasă.

  Ajuns pe aeroport la București  este iar arestat, pe baza unor acte de care nici măcar nu fusese înștiințat, este eliberat de Carmen și ajunge acasă.

  Se apucă să golească biblioteca unchiului,  pregătind apartamentul pentru renovare, și găsește o carte – un basm de Ispirescu –“Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, cu o dedicație care-l pune pe gânduri. Volumaşul fusese dăruit unchiului chiar de mama lui, care niciodată nu vorbise altfel decât furioasă despre fratele ei, numindul-l “Mengele din Carpați”.

Cercetările lui din arhivele Securității aduc unele lămuriri,  dar și multe, multe întrebări.

Este atacat pe stradă și scapă, dar “gașca” socrului lui îi trimite doi bodyguarzi.

  Socrul lui, Vasile, și avocata, Carmen, împreună cu un grup de oameni în vârstă, fondaseră asociația A.I.U.R.E.A.(  Asociația Idignaţilor Uniți Pentru Reintegrarea Prin Educație Și Activism), care mergea în închisori, preda lecții din diferite domenii pentru a-i ajuta pe deținuți să se integreze în societate la eliberare. “Gașca” hotărăște să cerceteze, mai ales că poliția îl luase în colimator doar pe Arthur.

  Cercetând arhivele acesta aflase lucruri sensibile din trecutul mamei și unchiului său, proiectul secret la care acesta lucra, și implicarea Securității în viața și plecarea lor din țară. Își face chiar și o idee despre cine ar putea fi tatăl său biologic, lucru pe care mama refuzase să i-l spună.

  Apoi găsește în cada apartamentului, aflat în renovare, cadavrul altui pensionar din cartier și al câinelui lui.  Colonelul Rădulescu îl arestează din nou, dar, spre norocul lui, de data  asta avocata găsește doi martori: meșterul Mihuț și vecina de apartament Ana Vâlsan, care știa tot ce se întâmplă în bloc, așa că este eliberat.

Dar intervine moartea meșterului și a vecinei, alte două crime.

Ce se întâmplă?  E cumplit și de neînţeles !!!!

  Arthur “se ascunde” în apartament, păzit de cei doi uriași, Iulia și fiul ei Răzvan se adăpostesc la niște prieteni. Dar Iulia îl anunță că Răzvan  a dispărut, iar Arthur este luat prizonier de atacator.

  “Gașca” aflase anumite lucruri, iar atacatorul îi povestește restul, motivele pentru care a ucis atâția oameni, ce vrea cu el, ce încearcă să răzbune.

  Totul venea  dintr-un trecut întunecat, răfuieli între spioni, rivalități între securiști, iar ucigașul era vlăstarul dezaxat al unuia dintre ei.

Vreți să știți cine, ce, de ce, citiți cartea!

Dar intervine norocul, şi un copil precoce, și totul…este bine când se termină cu bine.

  Romanul este scris în deja inconfundabilul stil al lui Sylvain Audet- Găinar, care folosește cu mult umor argoul, descrie cu haz  personajele, dar știe să facă și o descriere a societății trecute și actuale, cu implicațiile ei istorice,sociale și politice.

  Am râs de la un capăt la altul, dar am și meditat la problemele ridicate de autor, și am constatat din nou că nu numai că trecutul influențează prezentul, dar mai ales, din păcate, că nimic nu pare să se fi schimbat în atâția ani.

Felicitări Sylvain Audet- Găinar!

Iată și alte păreri avizate:

“Cu al doilea sau roman, autorul își confirmă talentul de a ne face să râdem datorită inventivității sale.” ( Pierre Faverolle)

”Un univers efervescent, dar mai ales inicisiv […] Un condei original, plin de prospețime” (Jet de mot)

Carte disponibilă pe Crime Scene Press

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Țap ispășitor de Sylvain Audet-Găinar – Crime Scene Press – recenzie