De la Palatul Domnesc de pe Podul Mogoșoaiei la Palatul Regal de pe Calea Victoriei de Gabriel Badea-Păun-Corint-recenzie

Editura: Corint

Colecție: Istorie cu blazon

Categorie: Album, Istoria artei (arhitectură și decoruri)

Anul apariției: 2017

Număr pagini: 144

     Gabriel Badea-Păun s-a născut la Sinaia, în 1973. Studii de istorie la Universitatea din București, doctor în istoria artei al Universității Paris IV-Srobona (2005).

     A publicat mai multe volume, dintre care: Carmen Sylva, uimitoarea regină Elisabeta a României, 1843-1916, traducere din limba franceză de Irina-Margareta Nistor, Editura Humanitas, București, 2003, ediție revăzută și adăugită în 2007, 2008, 2010 și 2012; versiuni în limbile franceză și germană în  2011; Portraits de societe: XIX-XX^e siecles, prefață de Richard Ormond, Citadelles et Mazenod, Paris, 2007, cu varianta engleză The Society Portrait, from David to Warhol, traducere din limba franceză de Barbara Mellor, Vendome Press, New York și Thames & Hudson, Londra, lucrare distinsă cu Prix du Cercle Montherlant-Academie des Beaux-Arts (Paris, 2008); Le Style Second Empire. Architecture, decors et art de vivre, Citadelles et Mazenod, Paris, 2009, lucrare distinsă cu Prix Second Empire-Fondation Napoleon (Paris, 2010); Mecena și Comanditari. Artă și mesaj politic, Noi Media Print, București, 2009; Pictori români în Franța (1834-1939), Noi Media Print, București, 2012.     

     A fost decorat în 2009 cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler și în 2010, de către M.S. Regele Mihai I, cu Medalia pentru Loialitate – Regele Mihai I.

  Albumul ,,De la Palatul Domnesc de pe Podul Mogoșoaiei la Palatul Regal de pe Calea Victoriei: Arhitectură și decoruri (1866-1947)” a fost publicat în colecția Istorie cu blazon a Grupului Editorial Corint. Trebuie să încep prin a aprecia inițiativa lăudabilă a editurii și a coordonatorului colecției – Filip-Lucian Iorga –  de a pune la dispoziția cititorului român o serie de titluri ce înfățișează, sub o formă sau alta, piese din puzzle-ul istoriei noastre naționale, ce scot la lumină scrieri despre alte vremuri, despre alți oameni cărora le datorăm, în definitiv, ceea ce suntem noi astăzi.

  Am răsfoit și studiat cu o deosebită plăcere acest album fermecător, ce adună laolaltă fotografii de arhivă, însemnări ale diferitelor personalități și explicații ce facilitează înțelegerea și ce-i permit oricărei persoane care ține în mână volumul lui Gabriel Badea-Păun să-și contureze o idee despre o perioadă fascinantă din istoria României, așa cum este ea reflectată în evoluția stilistică și arhitecturală a Palatului Domnesc, devenit ulterior Palat Regal. Timpul trece, oamenii politici se succed, curentele artistice se diversifică, iar toate acestea sunt vizibile inclusiv în arhitectura clădirilor, de multe ori mai longevive și mai trainice decât ființa umană, destinată efemerității.

  Clădirile vechi sunt mărturii ale unor alte epoci, sunt titani ce au trecut, mai ușor sau mai greu, proba timpului, sunt prieteni vechi ce așteaptă să ne împărtășească din cele ce-au trăit și văzut. Important e să știm cum să le ,,ascultăm” și în acest demers ne ajută cercetătorii specializați în istoria artei, capabili să analizeze, să se documenteze, astfel încât, la final, să poată reda în cuvinte povestea clădirii respective și, implicit, pe cea a oamenilor care au ctitorit-o sau locuit-o.

  Trebuie să recunosc că înainte nu știam prea multe despre acest palat, motiv pentru care am fost dornic să parcurg albumul domnului Gabriel Badea-Păun.

  Pe parcursul  celor patru părți principale ale cărții ne este prezentată și exemplificată (prin fotografii și alte izvoare istorice) istoria palatului bucureștean de la apariție și până în zilele noastre.

  Înainte de toate, aflăm în ,,De la modesta casă a grămăticului Nicola la  cea a lui Dinicu Golescu” câteva informații despre terenul pe care se regășește actualul palat, pe care fusese construită odinioară casa unui anume grămătic Nicola și, ulterior, reședința stolnicului Dinicu Golescu. În această construcție în stil neoclasic vor fi adăpostite întâlnirile Societății Literare alcătuite din proprietar, Nicolae Văcărescu, Emanoil Florescu  (și nu numai) și tot aici va apărea Curierul românesc (aprilie 1829) și se vor citi lucrările de gramatică ale lui Ion Heliade-Rădulescu și ale lui Dinicu Golescu.

  După moartea proprietarului, casa este vândută statului și va deveni Curte Domnească grație domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica. Aici vor locui Alexandru Ioan Cuza și soția sa, Elena, iar, mai târziu, principele Carol.

  ,,Începutul unei noi domnii: Palatul între 1866 și 1881” surprinde modificările survenite în designul palatului în prima perioadă a domniei principelui Carol, cel care se va stabili aici alături de soția sa, Elisabeta, și de fiica lor, Maria.

Carol Popp de Szathmari, Biroul principelui Carol I

  ,,România devine regat: un nou palat” scoate în evidență trecerea vechii case Golescu de la statutul de Palat Domnesc la cel de Palat Regal, cu toate schimbările ulterioare. Autorul prezintă în detaliu modul în care este vechea clădire, oferind informații referitoare la încăperile noului palat, la decorațiunile și întrebuințările acestora, la simbolistica pe care o căpătă anumite spații și obiecte. Totul este însoțit de nenumărate ilustrații ce completează informația scrisă, reliefând perioada de glorie a reședinței regale.

Carol Popp de Szathmari, Regele Carol I, regina Elisabeta și suita

  ,,Un incendiu, noi vremuri, un alt palat” înfățișează destinul Palatului Regal de pe Calea Victoriei după moartea regilor Carol și Elisabeta, cel care va decade oarecum, întrucât Ferdinand și Maria își aleg drept reședință Palatul Cotroceni, construit special pentru ei. Însă vechiul Palat Regal  își va continua existența, suferind de pe urma unui incendiu, fiind supus unor reparații, ca, în cele din urmă, să fie demolat și înlocuit de un alt palat…

  Așa cum se precizează în epilog, Palatul Regal nu va mai fi locuit după abdicarea regelui Mihai, găzduind până în prezent Muzeul de Artă al României.

  În final, vreau să vă recomand acest album, minunat realizat, întrucât vă va permite să faceți o incursiune în timp, în vremuri de glorie și decădere! Dacă sunteți pasionați de istorie, de artă, de frumos, dacă monarhia reprezintă un subiect de interes pentru voi, atunci nu există niciun dubiu că veți adora albumul lui Gabriel Badea-Păun! Și, mai mult decât atât, după lectura/vizualizarea acestuia vă veți dori, ca și mine de altfel, să vizitați Palatul Regal!

Cartea De la Palatul Domnesc de pe Podul Mogoșoaiei la Palatul Regal de pe Calea Victoriei, de Gabriel Badea-Păun poate fi comandată de pe site-ul Editura Corint

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii Cărţi Istorice