Malavita de Tonino Benacquista-Editura Nemira

Malavita de Tonino Benacquista

Titlul original: Malavita
Editura Nemira
Traducere: Simona Brânzaru
Anul 2006
Nr. pagini 320

RECENZIE CITITOR
Rezumat carte

Tonino Benacquista, autor francez de romane poliţiste şi scenarist.
Romane traduse:
Bomba vie din vagonul de dormit (La Maldonne des sleepings), Omegapress 1992
Comedia rataților (La Commedia des rate), Nemira, 2006
Malavita, Nemira, 2006, traducător: Simona Brânzaru

Malavita, pare o carte povestită de o persoană simplă, o întâmplare reală aşternută pe hârtie.

Membrii familiei Blake veniţi din New Jersey –Statele Unite în Paris au fost din nou nevoiţi să se mute în Cholong-sur-Avre Normandia, fiind intraţi în programul de protecţie a martorilor după ce Frederick Blake pe numele său adevărat Giovanni Manzoni a trădat Mafia. Giovanni a fost unul dintre cei mai mari mafioţi.
Maggie( soţia lui), Belle(fiica lui) şi Warren (fiul lui) au fost condamnaţi să îşi trăiască viaţa anonim, fără a ieşi prea mult în evidenţă. Alături de familia Blake, chiar în casa de peste drum s-au instalat şi trei detectivi ce le urmărea fiecare mişcare (şeful Tomas Quintiliani era foarte strict)

Malavita era un ciobănesc australian gri-cenuşiu care îi însoţise pe membrii familiei Blake încă de la sosirea lor în Franţa. Nu am înţeles de ce autorul a numit cartea Malavita, ciobănescul australian nu apare foarte mult în carte, deşi finalul cărţii are o anumită legătură despre care o să reamintesc mai târziu.
Giovanni depune mărturie contra capului mafiei, Don Mimino, şi este arestat. Mafia îl vâna pe Manzoni vrând să termine cu el şi familia sa. Toată familia se integrează greu şi sunt nemulţumiţi de viaţa care trebuie să o urmeze, iar Giovanni, Frank de fapt, din dorinţa de a oferi o acoperire a sa pentru localnicii care erau curioşi, se dă drept scriitor. De la aceasta idee, el se apucă să scrie, neştiind cam ce conţine o carte, începând să aştearnă pe hârtie memoriile lui şi în scurt timp devenind pasionat de scris. Pierde ore în şir în faţa maşinii de scris în timp ce Maggie se implică în opere de caritate, Belle se plictiseşte şi se gândeşte chiar şi la sinucidere, Warren prinde gustul conducerii, oferă soluţii la problemele elevilor, bineînţeles pe bani, dorind să devină cum era cândva tatăl său.
Nu pot spune că acesta carte este una foarte bună, acţiune există doar când Manzoni îşi aduce nepotul şi aruncă în aer o fabrică care poluează apa din zona, şi la final când Don Mimino află unde se ascunde Giovanni şi familia sa, dintr-un ziar al şcolii, unde Warren publică o frază ce-i aparţinea capului Mafiei. În oraş apar zece dintre cei mai cunoscuţi mafioţi trimişi de Don Mimino să lichideze familia Blake aceştia aruncând casa în aer (totodată şi manuscrisul lui Frank) şi maltratând-o pe Malavita. Restul sunt amintiri din viaţă mafiotului, sentimentele familiei, etc.
Se declanşează un haos total, Belle vrea să se sinucidă, Warren să plece de acasă, Maggie se gândeşte pentru prima oară să îşi continue viaţa fără soţul ei…

Tom Quintiliani şi Giovanni Manzoni se unesc pentru prima oară şi elimina nouă dintre mafioţi, al zecelea fiind nepotul lui Don Mimino care se ascunde, şi aşa cum ziceam mai devreme, Malavita are parte de un final spectaculos.
Malavita deşi îşi petrecea mai tot timpul dormind, simte că acest mafiot e acel care a maltratat-o şi atunci când acesta se furişează în casă să-i lichideze … dimineaţa corpul lui e găsit fără suflare cu beregata sfârtecată.
Poate că am descris prea mult cartea, părerea mea nu e una foarte pozitivă, lipseşte sarea şi piperul din această povestire. Mă bucur că am avut ocazia să o citesc, dar nu este pe lista celor pe care aş citi-o din nou în viitor. Aş fi vrut să am mai multe cuvinte despre acesta carte, nu doar să o povestesc, dar având în vedere că nu conţine acea multitudine de informaţii la care ne aşteptăm cu toţii când citim o carte, mă limitez doar la ce am simţit, fără a exagera cu laude sau critici.
Nota mea în calitate de cititor-o părere neprofesionistă-8

Autor: Vero