Nume de cod Madeleine, de Arthur J.Magida – Editura Rao – recenzie

Nume de cod Madeleine

Arthur J.Magida

Editura Rao – 2022

  “ARTHUR J. MAGIDA, fost profesor la universitățile Georgetown și Baltimore, este un cunoscut și apreciat jurnalist, scriitor și editorialist, laureat al unor nenumărate premii prin care i s-au recunoscut, de-a lungul timpului, spiritul academic, precum și forța condeiului.”

„Un thriller de spionaj bine construit, cu o eroină irezistibilă și aproape neverosimilă. Un capitol de istorie care a lipsit până acum.“ (Kati Marton, autor al cărții True Believer)

“Nume de cod: Madeleine – O spioană sufistă la Paris, în timpul ocupației naziste.

  Printesa indiană, visătoare, iubitoare de zâne și de legende pentru copii…
Aceasta era Noor, cea care a devenit, în timpul războiului, agenta cu numele de cod „Madeleine”, în organizația secretă înființată de Churchill. Un capitol impresionant al spionajului din cel de-al Doilea Război Mondial, Nume de cod: Madeleiene este o poveste adevărată și convingătoare, palpitantă și emoționantă, precum și un tribut adus lui Noor Inayat Khan, fiica unui indian sufist. Muziciană și scriitoare, dedicată valorilor spirituale – armonie, frumusețe, toleranță – ale tatălui sau, s-a trezit aruncată, prin curajul și credința sa, în cel
mai brutal regim din istorie.”

Fiică a lui Hazrat Inayat  Khan, Noor, i-a urmat învățăturile toată viața.

  Inayat s-a născut într-o familie cu rădăcini nobile, o familie de musulmani, brahmani, muzicieni străluciți, oameni venerați. Însuși numele era predestinat; Inayat = bun la suflet, generos:  Khan = șef, conducător.

  După moartea primelor două soții, la puțin timp de la cununie, pleacă cu frații lui și un văr la New York.  A descoperit muzica occidentală, mai disciplinată, sistematică și mai impunătoare decât cea din India.  El spunea mereu ;”Îmi doresc să culeg muzică străină și să o ofer prietenilor mei.”

În America mergea în concerte cu formația lui numită  “Muzicienii  Regali din Hindustan “ și ținea conferințe despre Sufism;

  “O ramură mistică a islamismului, sufismul aspiră la o relație personală cu Dumnezeu, una dincolo de cuvintele și de legile pământești, dincolo chiar de aparenta goliciune a ritualurilor religioase.  Forța sufismului își trage seva din sensul ascuns al textelor sacre islamice, în special dintr-un vers preluat din Coran, unde este descrisă creația primului om ;” L-am plămădit și i-am dat suflu de viață din sufletul Meu.”  Potrivit sufismului, această sclipire divină se află în fiecare dintre noi, iar sufismul ne permite să o cunoaștem și să o dezvoltăm.”

  O cunoaște pe Ora Baker,zveltă, minionă, o tânără avocată. Împotriva sfatului și dorinței fratelui ei, Ora, se va căsători cu Inayat în Londra și vor avea patru copii, două fete și doi băieți. După o scurtă perioadă la Paris, familia s-a mutat la Londra, dorind să fugă de iminentul război.

  Inayat începe să susțină concerte în Anglia, trimite bani familiei, dar sunt prea puțini pentru un trai decent.  Cei doi copii mai mari, Noor și fratele ei Vilayat,  vor fi foarte apropiați, datorită interesului comun pentru sufism și pentru moștenirea mistică a familiei. După război familia va reveni în Franța și va locui la Fazal  Manzil, în Suresnes, un orășel la periferia vestică a Parisului. Frații lui Inayat nu o suportă pe Ora și n-o acceptă, uneori nici pe nepoți.

  Inayat călătorea mult țînând conferințe, copiii erau mai mult cu mama lor. Datorită învățăturilor inoculate de tatăl lor, referitor la ce aveau voie să facă și ce nu, copiii, mai ales cei mari, se comportau exemplar, având grijă și de mama lor.

  Apoi Inayat a plecat pentru un an în India, unde s-a și stins din viață. Ora a vut o cădere nervoasă, frații lui Inayat se purtau  rău cu ea și copiii ei. Nora a preluat rolul mamei, față de frații mai mici, dar avea grijă și de mama ei, ii vorbea ii scria poezii. Frații lui Inayat, Ora și copiii au mers la mormântul acestuia. Ei au vrut chiar s-o mărite pe Noor cu fiul unui verișor, era în folosul lor, dar refuzul Orei scindează și mai mult familia.

  Noor termină liceul, apoi psihologia la universitatea din  Sorbona. Întoarsă acasă predă sufismul copiilor, dar și studenților, scrie poezii, adaptează o carte de povești, cântă și are în continuare grijă de mama ei.  Se îndrăgostește de un tânăr muzician și compozitor evreu, acesta își schimbă și religia pentru ea, și totuși familia ei nu-l acceptă.

  Dar vin anii “30 cu criza economică și cu cel de-al doilea război mondial Și după intrarea nemților în Paris vor pleca din nou în Anglia. Vilayat va pleca pe mare, iar Noor, nu se va mai mulțumi doar cu Crucea Roșie ci va intra în SOE, va deveni operator radio și va pleca din nou în Franța să lupte împotriva nemților.

  Arthur Magida vorbește pe larg despre viața familiei Khan, începând cu copilăria și tinerețea tatălui, viața copiilor familiei și, în final, viața lui Noor de la naștere până la finele războiului.

  Vom afla lucruri despre închisori și lagăre nemțești, despre anchetatori, despre membrii rezistenței loiali sau trădători, despre cum Noor, cu numele de cod Madeleine, a luptat îmbinând învățăturile sufiste cu ce era necesar de făcut în război.

  Aflăm și parerire celor care mai trăiesc după război și au cunoscut-o, fie ei nemți cu care venise în contact, fie partizani alături de care a luptat, șefi din SOE, dar și ce s-a întâmplat cu familia ei după război.

Relevante și impresionante sunt cuvintele sorei  Irmengard, de la capela din Dachau:

“Nu pot înțelege cum a ajuns aici o prințesă indiana și a fost torturată.”

“- ea este fascinată de o asemenea personalitate care a radiat un asemenea curaj, în acele timpuri. 

Am învățat multe de la Noor și de la Iisus.  Ambii mă forțează să mă lupt cu ideea că oamenii pot să fie atât de cruzi.”

  Amintirea lui Noor s-a păstrat în diferite locuri și mai ales în sufletul celor care au cunoscut-o.

  Vă recomand cartea lui Arthur J. Magida, o carte document, dar scrisă astfel încât te cucerește și te ține în mreje până la final.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți