Duel poetic: Cer cu muzică & Aroma blândei primăveri

Cer cu muzică, de Maya Alma

Tu, iubirea mea bună cu alură de toamnă târzie,
Mă strângi la pieptul tău, mi-e cald acolo și-i bine,
O splendoare-i de lumină pură, oare de unde știe
Cum să mă aducă între buzele ei dulci ca de miere.

Mai cântă-mi a dor prin infinitul acesta de păr,
Şansonetă caldă să se lipească de tâmpla albită puțin,
Mai lasă-mi, preț de o secundă în zbor, minunea,
Să mă pot trezi din delirul vieții, și-apoi vin să te-alin.

M-aș duce, cu tine în spate, pe Lună, cu glezna legată
De urma pașilor tăi, m-aș face mică până la invizibil
Să mă pot conecta la inima ta de trecuturi uscată,
Leac de la fluturi să-i aduc sufletului tău sensibil.

Iubire alintată prin toți porii mei regi de tine,
Te-aș duce de mâini până m-aș deşira de la coate,
Ți-aș prinde din zbor sărutul și l-aş arunca peste mine
Strai de atingeri, să-mi țină de cald iernile toate.

Mai spune-mi despre tine iubire înfrunzită cu stele,
În lumina lor iar mă urci ca să îți strălucesc de sus
În ce parte a inimii ai ascuns bătăile inimii mele,
Cât de mare ți-e veșnicia, cât de adânc le-ai străpuns?

Mă poartă pe clipele vremii cum nesfârșire de cer,
Ori ecou, voiajând miresmele sufletului tău însetat,
Lasă deschisă o fereastră de iubire, înăuntru să pier,
Aripă lângă aripă, înger, cu albul ochilor tăi confundat

 

Aroma blândei primăveri, de Daniel Dac – Irimescu Daniel

O, cum apari tu astăzi ca o nimfă!
Din spuma apelor ce te-nconjor,
Și-ți dezvelesc încet glezna subțire,
Când de pe trup, flămânde se cobor.

Străine-mi par iubirile trecute
Ce se-ofilesc în fața tainicei vederi,
Când minunata-ți ființă crisalidă,
Mă prinde-n mrejele nebunelor plăceri.

Te-am întâlnit în alb, neprihănită
Și în celest azur te-am rezidit,
Cu roua cerului, ce pentru-o clipă,
În ochii tăi sfios s-a oglindit.

La răsărit, când Luna-n noapte se coboară
Ne-om împleti privirile vestale,
Cu mugurii luminii care i-ai sădit
Și-mbrățișarea trupurilor goale.

Îți gust suflarea fără de putință
Să n-o strivesc sub împietritele-mi tăceri,
Și mă gândesc că-i a sărutului dorință
Ce poartă-n el aroma blândei primăveri

Creaţii literare