O lansare de lux „Diamantul din șatră” de Nelu Sorin Stancu

Joi, 17 noiembrie 2016, am avut onoarea de a mă număra printre invitații de la lansarea romanului „Diamantul din șatră”, scris de Nelu Sorin Stancu.

Am fost plăcut impresionată de eveniment, o lansare de lux din toate punctele de vedere.

În primul rând, locația: sala New York din elegantul Hotel Pullman World Trade Center, situat în zona de nord a Capitalei. Am fost întâmpinați de un personal amabil, cu șampanie, delicatese culinare, cafea, sucuri.

Decorul a fost unul ingenios, nu clasica organizare a spațiului cu scaune, ci un fel de sală de cocktail. Până la începerea propriu-zisă a lansării, ne-am delectat cu muzică live, de bună calitate, cântată de o orchestră.

Timp de 2 ore, am asistat la eveniment alături de celebrități din țara noastră: Eugenia Șerban, Doinița Oancea, Augustin Viziru (ce au jucat în serialul „Inimă de țigan” și continuarea acestuia, „Regina”, având ca subiect principal viața în șatră), Kamara, Oana Roman, Sorana de la ASIA. Peste tot vedeai cameramani și reporteri filmând, respectiv luând interviuri.

Știți ce mi-a mai plăcut? Că s-a vorbit scurt și la obiect, nu s-au ținut discursuri interminabile și complicare, la care să pierzi firul. Nu a intervenit deloc plictiseala ci din contră, atenția ne-a fost captată într-un mod reușit. Pentru a rămâne în același ton, nici eu nu-mi voi lungi prea mult articolul.

Abia aștept să citesc cartea și din câte am înțeles, se va face și o ecranizare, așa că de abia aștept s-o văd!

Descriere carte:

• Prin scrierea acestui roman, mi-am deschis baierele sufletului pentru a vă invita să exploraţi un univers aparte, plin de emoţii şi sentimente.
  Am convingerea că citind această carte, veţi râde, veţi lăcrima, veţi iubi şi veţi simţi libertatea sufletelor hoinare.

  – Nelu Sorin Stancu

• …Rromii nomazi se simţeau din nou liberi precum vântul ce cutreiera lumea-n lung şi-n lat. Cei mai în vârstă dintre ei învăţaseră să asculte vântul. De la el învăţaseră cele mai multe cântece. Ei, bătrânii şatrei, îi învăţau pe cei mai tineri cum îl pot asculta. Ei considerau vântul mai mult decât un tovarăş de drum; pentru ei era suflul Domnului. Drumurile, câmpiile, dealurile, pădurile, natura întreagă era trupul Domnului. Iubind natura, îl iubeau pe Dumnezeu.

Astăzi, din vechea șatră mai erau în viață doar el și Sia. Fetița de altădată era numită acum Mama Sia. Deprinse tainele descântecelor, farmecelor, preparării leacurilor…

De comoara ascunsă nu se atinsese. În străfundurile sufletului, îi era frică de blestemul ce proteja comoara. La urma urmelor, oamenii din șatră aveau tot ce la trebuie. „Prea mult aur sucește mințile oricui.”

Godrun îl pusese în locul lui, ca bulibașă, pe Gabor, ce se dovedea foarte priceput în a-i conduce pe cei din șatră.

Noapte neagră, oglindă întunecoasă,

Trimite-l pe diavol la mine.

Reneg pe Dumnezeu și Fiul Lui,

Reneg pe Maica Domnului,

Reneg botezul ce l-am primit.

Te invoc pe tine, diavol, stăpân al infernului!

Încurajat și convins că Zara îl aștepta, Agarici se îndreptă plin de speranță către cortul indicat. Grupul de năzdrăvani îl urmărea de la distanță.

–Am lovele multe, am daravelă mare, și-am venit să te cordesc!

–Bine-ai venit! se auzi o voce din cort, imediat făcându-și apariția posesoarea glasului.

Baba Zenobia ieși în fața cortului, numai un zâmbet. Stafidită, cu doi dinți în gură – și aceia stricați – , cu o piele neagră ca fundul tuciului, cu părul vâlvoi, baba era o hidoșenie înspăimântătoare.

Lui Agarici îi pieri pe loc orice poftă, tulind-o cât îl țineau picioarele, direct la căruța lui.

Mulțumim pentru invitație, domnule Nelu Sorin Stancu, a fost o plăcere să participăm! Și la cât mai multe lansări ca aceasta!