Seria Familia MacGregor – povești de dragoste născute din întâlniri nu tocmai întâmplătoare. Patriarhul clanului MacGregor vrea să își vadă cât mai curând copiii (și mai apoi, nepoții și nepoatele) la casa lor. Pentru a găsi jumătatea fiecăruia, recurge la niște stratageme absolut geniale și delicioase.
Nora Roberts, unul dintre cei mai bine vânduți autori în topul New York Times, ne oferă o poveste despre dragoste, prietenie și familie și despre acele momente unice care transformă o fotografie drăguță într-o opera de artă.
Serena decide să-și îndeplinească dorința să fie liberă, să călătorească și să guste o vreme aventurile vieții angajându-se ca dealer în cazinoul unui vas de croazieră. Acolo nimeni nu îi cunoaște familia bogată, educația aleasă și mai ales pe Daniel MacGregor, magnatul financiar care îi este tată.
Însă jocurile au fost deja făcute, căci MacGregor, care își dorește stabilitate și o căsnicie pentru fiica lui, nu îi lasă nici o șansă când îl trimite după ea pe Justin Blade – parțial indian Comanche și jucător desăvârșit – într-o croazieră pe Marea Caraibilor. MacGregor își pune mari speranțe în legătură cu urmările întâlnirii dintre cei doi, dar firile lor pasionale și independente fac lucrurile mult mai complicate decât era de așteptat.
Însă, în acest pariu pe soartă, fie că vor câștiga, fie că vor pierde, Serena și Justin sunt meniți să fie împreună, dovedind fără doar și poate că, în cazul lor, norocul la cărți nu înseamnă ghinion în dragoste.
„Oricât și-ar fi spus că nu era treaba ei, Serena nu se putea abține să nu se întrebe ce punea la cale Justin. Timp de două zile nici măcar nu îl zărise. În tot acel timp nu pusese piciorul în cazinou. Nici nu fusese pe partea dinspre port a punții Promenade, delectandu-se cu jocuri particulare, cel puțîn nu atunci când ea trecu-se pe acolo în pauză.
Ce făcea, se întreba Serena, pregătindu-se pentru ultima ei zi liberă din croazieră. Un jucător trebuia să joace, așa? Nu era genul care să se mulțumească cu un joc de bingo în foaier.
O făcea intenționat, decise ea, închizând nasturii salopetei roșii. Încerca să o sâcâie. Nu ar fi fost deloc surprinsă dacă, în timp ce ea muncea și se frământă, el și-ar fi petrecut timpul lenevind undeva la soare, știind asta. Revoltător! Probabil acceptase și paharul acela propus de doamna Dewalter, concluziona ea și apucă peria de par. Pieptănându-se cu mișcări rapide și înverșunate, Serena se mustră în oglindă micuța.
– Și ce dacă? spuse ea cu voce tare. Dacă se da la ea, nu se mai dă la mine.
Ultimul lucru pe care și-l dorea în ultimele ei zile pe vas era o lupta constanța, verbală sau de alt fel. Deci, numai bine că își găsise altceva să îl țină ocupat; nu mai trebuia să-și bată capul să-l ignore.
O agită când era în preajma ei. O agită și atunci când nu era, își zise ea, și aruncă peria înapoi pe dulap. Unde era dreptatea? „Nu mă voi gândi la asta”, decise Serena, așezându-se pe jos să-și pună sandalele. „Mă duc să fac snorkeling și să cumpăr niște mărunțișuri – o lada de whisky – și am să mă distrez, adaugă ea cu îndârjire. Nu am să mă mai gândesc la el.„
Caine MacGregor are reputaţia de a fi un adevărat demon în sălile de tribunal – dar și în relațiile cu femeile. Viața i-a oferit totul pe tavă până acum – o familie iubitoare, o profesie în care excelează și o înfățișare care îl face irezistibil. Însă de această dată chipeșul avocat întâlnește un caz rar – o femeie care nu îi cade imediat la picioare… ba dimpotrivă. Caine își pune la bătaie toate atuurile, însă a trece dincolo de armura de gheață a Dianei Blade nu este un lucru tocmai simplu.
Diana a fost mereu învățată să trăiască după reguli stricte și să nu riște niciodată prea mult. Lipsită de dragostea unei familii adevărate, nu are încredere să-și ofere inima unui necunoscut. Iar atunci când Caine îi propune un dublu parteneriat – atât în afaceri, cât şi în plăcere –, Diana găsește oferta aproape irezistibil de tentantă. Însă poate această provocare a sorţii să o convingă să își rişte siguranța obținută atât de greu în schimbul iubirii unui MacGregor?
„Ușa era masivă și sculptată. Lângă ea se află o plăcută discretă de alamă: „Câine MacGregor, Avocat”. Nu îi fu greu să își imagineze o plăcută asemănătoare dedesubt, cu numele ei pe ea. „Revino-ți”, se avertiza Diana. „Nici măcar nu ai văzut interiorul.” Însă, când deschise ușa, își aminti comentariul lui Câine despre soarta din urmă cu câteva săptămâni.
Zona de recepție era decorată în trandafiriu și culoarea fildeșului. Mese Duncan Phyfe încadrau o canapea cu brațe sculptate. Diana surprinse mirosul de flori proaspete de la buchetul din vaza cu gât subțire. Podeaua era din lemn masiv, strălucitoare și acoperită doar de un covor Aubusson tocit. Polița de deasupra șemineului era din marmură roz granulată, iar deasupra se află o oglindă ovală și lungă. Sub ea, focul trosnea vesel.
„Clasa”, își spuse Diana pe dată. Câine MacGregor avea clasa.
În spatele biroului de lemn de santal, o femeie de vârstă mijlocie, cu chip rotund, ținea un telefon între umăr și ureche și, în același timp, bătea în tastele unei mașini de scris. Suprafață biroului era îngropată în mormane de dosare, hârtii și blocnotesuri. Îi aruncă Dianei un zâmbet larg, apoi, fără să își întrerupă ritmul, îi făcu semn spre canapea.
– Agenda domnului MacGregor e plină până miercurea viitoare, spuse ea la telefon pe un ton surprinzător de fetișcană. Va pot face o programare pentru joi după-amiază. Se opri din tastat doar cât să scoată o agenda groasă de programări de sub harababura de pe birou. Unu și un sfert, continuă ea, dând la o parte și mai multe hărtii până când găsi un ciot de creion. Da, doamna Patterson, aceea e prima fereastră. Atunci rămâne pe joi la unu și un sfert… Da, vă anunț dacă apare vreo anulare între timp. Mâzgăli ceva în agendă, o împinse deoparte, apoi începu din nou să tasteze.”
Alan MacGregor știe foarte bine ce își dorește de la viață – cel puțin pe plan profesional, drumul îi este foarte clar trasat. La treizeci și cinci de ani, are o carieră politică de succes și mari șanse ca într-o bună zi să candideze la președinție. Însă fiul cel mare al lui Daniel MacGregor nu se grăbește foarte tare să se așeze la casa lui, spre marea dezamăgire a impetuosului său tată. În momentul când dă cu ochii de Shelby Campbell, Alan știe că și-a găsit în sfârșit perechea perfectă – care se dovedește a fi total diferită de frumusețea elegantă și convențională cu care toată lumea s-ar fi așteptat să-l vadă. Nonconformistă, vulcanică și independentă, Shelby este proprietara unui magazin de ceramică, iar un politician este ultimul bărbat de care s-ar fi gândit că ar putea să se îndrăgostească. Cu toate acestea, tragedia care i-a marcat copilăria o face pe Shelby să încerce să-l țină la distanță pe fermecătorul senator. Alan însă este decis să-i demonstreze că viața poate oferi posibilități nenumărate, iar dragostea adevărată este cea mai importantă dintre ele…
“Își trecu limba peste buze, amintindu-și. Alan MacGregor avea două lături, reflectă ea. Latura cu un temperament cald și rezonabil și cea dura și necruțătoare. Dar asta nu-l făcea decât să fie și mai atrăgător. MaI periculos, adaugă ea mohorâtă.
Așezând cană jos, împături ziarul și încerca să se concentreze. La urmă urmelor, ea fusese cea care îl alungase, exact cum își propusese. Nu avea rost să fie nefericită din pricina asta. Aproape imediat aruncă ziarul și se ridică, începând să se plimbe prin încăpere. Nu avea de gând să-l sune și să-și ceară scuze. Nu ar face decât să complice lucrurile.
Cu toate astea, dacă ar sublinia că era o scuză și nimic mai mult… Nu, nu era o mișcare inteligență, își reaminti ea clătinând din cap. Mai rău, era un semn de slăbiciune și n-avea nici un rost. Luase hotărârea. Întotdeauna se mândrise că știa ce voia și că se ținea de ceea ce își propunea.
Privirea i se lumina văzând baloanele căzute pe masă din bucătărie. Își pierduseră puterea de a atârna în aer și zăceau acolo, că o amintire a unei celebrări fericite. Respirația îi ieși mai mult că un oftat. Ar fi trebuit să le spargă și să arunce cadavrele. Își trecu degetul pe sfera galbenă și moale. Era prea târziu acum.
Dacă sună și refuză cu tărie să se lanseze într-o conversație – doar să se scuze și nimic altceva? Trei minute. Își mușcă buza și se întreba dacă își putea găsi cronometrul pentru fiert ouă. Ar avea conștiința curată cu doar câteva propoziții politicoase. Ce se putea întâmplă în trei minute la telefon? Privi din nou spre baloane. Multe, își aminti ea. Întreaga nebunie fusese lansată de o convorbire la telefon, cu o zi înainte.„
După ce o tragedie neașteptată îi da peste cap viață, faimoasa pictoriță Genvieve Grandeau pornește într-o călătorie prin țară, că să scape de atenția nedorită a ziariștilor și să-și regăsească inspirația pentru tablourile care i-au adus celebritatea. Ajunsă în micuțul târg Windy Point, este surprinsă la căderea nopții de o furtună puternică pe un drum pustiu, iar singură salvare pare să fie farul izolat la care ajunge cu greu. Însă bărbatul care îi deschide ușa nu este bătrânul paznic pe care se aștepta să-l întâlnească. Grant Campbell este un singuratic nepoliticos, morocănos și lipsit de răbdare cu turiștii rătăciți. Dar Gennie nu este o femeie ușor de intimidat în plus, combinația i se pare irezistibilă. Desigur, Grant este totodată inteligent, blând și extrem de chipeș. Acea noapte declanșează între ei o atracție cărei nu i se pot opune, însă pentru Gennie dragostea înseamnă dăruire, sinceritate, încredere și mai ales lipsa oricărui secret. Și pentru a avea o șansă, trebuie să-l convingă pe Grant că dragostea poate fi lumina unui far care să-i călăuzească spre viitor, alungând pentru amândoi toate umbrele trecutului.
“Coborî primii câțiva metri cu inima cât un purice. Chiar că l-ar fi făcut să sufere dacă ar fi căzut și și-ar fi rupt gâtul. Apoi începu să îi placă. Marea devenea tot mai zgomotoasă pe măsură ce coborau. Spray-ul mării îi gâdila pielea.
Fără îndoială există o cale mai simplă de a ajunge jos, dar în acel moment nu ar fi căutat-o. Grant ajunse tocmai la timp pentru a se întoarce și a o vedea pe Gennie coborând cu greu ultimii câțiva metri. Ar fi vrut să creadă că avea să o găsească tot pe stâncă, însă știuse cumva că nu era cazul. Nu era o plăpândă floare de seră, oricât de mult i-ar fi plăcut să o arunce în acea categorie. Era mult prea plină de viață pentru a fi admirată de la distanță.
Instinctiv, îi întinse mâna pentru a o ajută să coboare. Gennie se atinse ușor de el când ajunse la baza, apoi rămase acolo, cu capul înclinat pe spate, sfidându-l să ia măsuri. Parfumul ei îi năpădi simțurile. Înainte nu simțise decât miros de ploaie. Acest parfum era la fel de subtil, dar infinit de mult mai senzual. Mirosea a noapte în lumina deplină a după-amiezii și îi evocă toate acele promisiuni șoptite, murmurate, care înfloreau după apusul soarelui.
Furios că putea fi sedus cu o tactică atât de fățișă, Grant îi dădu drumul. Fără un cuvânt porni înainte pe plajă îngustă și plină de pietre pe care marea vuia și răsună, iar pescărușii țipau. Încântată și satisfăcută de succesul ei de mai devreme, Gennie veni lângă el.
„O, deja îți întru pe sub piele, Grant Campbell. Și nici măcar nu m-am apucat de treaba.”
– Cu asta îți ocupi tu timpul când nu stai încuiat în turnul tău secret?
– Cu asta îți ocupi tu timpul când nu cutreieri cluburile selecte de pe Bourbon Street?
Dându-și părul pe spate, Gennie își petrecu din nou brațul pe sub al lui, intenționat.
– O, am vorbit destul despre mine ieri. Povestește-mi despre Grant Campbell. Ești un savant nebun care desfășoară experimente înspăimântătoare printr-un contract secret cu guvernul?„
Daniel MacGregor, magnatul finanțelor, intră în comă în urma unui accident de mașină, iar Anna, soția sa, cheamă toată familia la spital pentru a-i fi alături. Noaptea de veghe este un prilej pentru Anna să-și reamintească împrejurările în care s-au cunoscut, s-au îndrăgostit și, după o relație furtunoasă, s-au căsătorit. În urmă cu patruzeci de ani, milionarul Daniel MacGregor își începuse ascensiunea fulminantă în carieră, și din viața lui perfectă nu mai lipsea decât soția perfectă. Și deși a crezut că o găsește în persoana Annei Whitfield, studenta la medicină are propriile planuri de viitor… din care însă nu face parte și un bărbat posesiv ca Daniel. Căci Daniel își dorește o soție ascultătoare, care să fie ținută în puf, dar care să nu aibă altă preocupare decât să se îngrijească de casă și de copii. Însă pentru Anna viitorul este cu totul diferit – și nu va lăsa pe nimeni să o împiedice să-și îndeplinească visul de a deveni chirurg.
Așa că încăpățânatul scoțian va fi nevoit să lupte din răsputeri pentru a-i cuceri inima femeii pe care o consideră sufletul lui pereche și singura alături de care vrea să construiască dinastia MacGregor.
“Povestea cu final fericit pe care i-o spusese fetiței somnoroase nu era reală. Sigur că cel mai puțîn își dorea să stea deoparte și să aștepte venirea prințului care i-ar fi adus pantoful de cristal. Și bineînțeles că era prea realistă că să creadă în castele pe norișori sau în magie până la miezul nopții. În povești poate că era frumos să visezi la cai albi și la eroi, dar o femeie își dorea mai mult decât atât în viață reală. Ei bine, reflectă Anna, în viață reală o femeie își dorea un partener, nu un cavaler sau un prinț la care să se uite și pe care să-l admire. O femeie adevărată își dorea un bărbat adevărat, iar o femeie inteligență nu ar fi stat într-un turn să aștepte venirea unuia. Avea de gând să-și trăiască propria viață și să ia propriile decizii.
Anna crezuse întotdeauna cu tărie că fiecare își făurea propriul destin – cu logică și răbdare – pentru propriile nevoi. Deci, ce mai aștepta? se întreba dintr-odată. Dacă era așa de independența pe cât spunea și intenționa să fie, de ce tot ofta întruna și aștepta să sune telefonul? Oricine stătea apatic și aștepta să fie sunat era un nebun și un ratat. Ea nu intenționa să fie nici una, nici altă.
Cu decizia deja luată, Anna citi povestea până ce fetiță adormi. Închise cartea și ieși pe coridor. Pe drum, trecu pe lângă un stagiar extenuat, cu cearcăne adânci, și aproape că-i zâmbi. Nu credea că el să fi înțeles umbră de invidie. Poate nu ar fi înțeles-o decât un alt student la medicină. Totuși, peste câteva luni nu avea să mai plece din spital după bunul ei plac. Putea să profite de timpul pe care-l mai avea la dispoziție.
Afară, vremea era capricioasă. Cerul era cenușiu și prevestitor de furtună și era atât de înăbușitor de cald că, la primele picături de ploaie ieșiră aburi din asfalt. Până la mașină, era deja udă leoarcă. Conduse prin oraș cu radioul dat tare, potrivit stării ei sufletești.
Clădirea în care se aflau birourile Old Line Savings and Loan era demnă, serioasă și de încredere. În timp ce traversa în fugă fâșia de gazon, Anna se întreba dacă Daniel mai schimbase ceva. Înăuntru, vopseaua era proaspătă și covoarele noi, dar afacerile se făceau tot în șoaptă.„
Patriarhul clanului MacGregor este puternic, bogat și mai ales decis să-și continue obiceiul de a se amesteca în viețile celor dragi. La vârsta de 90 de ani, Daniel nu vrea nimic mai mult decât să-și vadă nepoatele măritate, fericite și pregătite să continue generația MacGregor. Tinerele verișoare locuiesc împreună la Boston și sunt foarte mulțumite să se concentreze pe construirea unei cariere de succes în domeniile pe care și le-au ales. Dar Laura, Gwendolyn și Julia descoperă curând ceea ce părinții lor știau de mult – că Daniel MacGregor are un talent înnăscut pentru pețit, așa că deja le-a ales fetelor candidații perfecți, despre care este convins că vor fi soții ideali. Nu-i mai rămâne decât să pună lucrurile în mișcare… bineînțeles fără ca vreunul dintre cei implicați să bănuiască măcar ceva.
Trei superbe povești de dragoste, pline de pasiune și umor, își vor găsi împlinirea la magicul Hyannis Port, când Daniel MacGregor va reuși să ofere fiecărei nepoate darul pe care banii nu-l pot cumpăra – o iubire ca-n povești!
“Gwen chicoti, își trecu degetele prin par. Un mesaj tipic pentru Daniel MacGregor, își spuse ea, transmis clar și răspicat. Dar părea destul de inocent. Fiul unei prietene de-a mamei ei. În regulă, atunci, nu părea să existe nici o intrigă sau schemă în spatele întregii povești. Doar o favoare, una ușor de acordat.
Satisfăcută, Gwen își lua din nou iaurtul, scoase o lingură, apoi apasă butonul pentru a ascultă mesajul lui Branson.
– Gwendolyn.
Se opri, cu lingură ridicată aproape la buze. Era ceva în felul în care îi rostise numele, își spuse ea. Era romantic faptul că îi folosise numele întreg, în locul variantei rapide și ușoare, Gwen.
– Sunt Branson Maguire. Sper că ai dormit puțin. Și sper că îți plac trandafirii albi. Mă gândeam, dacă ai ceva timp liber, ți-aș fi recunoscător dacă mi-ai putea acordă o ora, oricând azi. M-aș oferi să te scot la prânz sau cină, dar nu vreau să te împing din nou în defensivă. Aș vrea doar să mă consult cu ține în privința unor aspecte – legate de intriga cărții. Intenționez să stau acasă toată ziua. Dacă nu, ne vedem diseară.
Gwen nu se obosi să noteze numărul. Avea să-l țînă minte. Gânditoare, bagă lingură în iaurt. Era o cerere rezonabilă, își spuse. Nu fusese nimic care să aducă a flirt în conținutul sau tonul mesajului. Râzând de ea însăși, mai lua o lingură. „Fii atentă ce faci, iar analizezi fiecare nuanță.” Era exact aceeași atitudine care o pusese într-o situație atât de jenantă cu o seară în urmă.
Individul era profesionist, iar ea la fel. Cu siguranță putea să îi ofere o ora din timpul ei – dacă nu din alte motive, măcar pentru a-și cere scuze în secret, și de la el și de la bunicul ei, pentru că fusese atât de bănuitoare. Lua telefonul și îi formă numărul. Branson răspunse la al treilea ton de apel.
– Maguire.
– Bună, sunt Gwen Blade. Mulțumesc pentru trandafiri, sunt foarte frumoși.„
La douăzeci și patru de ani, Darcy Wallace simte că viață nu-i mai poate oferi nimic: i-ar plăcea o carieră de scriitoare, dar se plafonează ca bibliotecară într-un orășel din Kansas; și-ar dori o aventură sentimentală că-n povești, dar abia reușește să scape de bărbatul rigid, fără simțul umorului, cu care este logodită; visează la o mașină sport, dar are parte de o rabla care se strică atunci când se așteaptă mai puțin. Dintr-un impuls de moment, hotărăște să-și caute norocul la Vegas… unde, mizându-și ultimii dolari, are parte de o surpriză de proporții – câștigă aproape două milioane de dolari. Brusc, tânăra venită dintr-un mic orășel devine o celebritate – și are nevoie de protecție.
Dar banii aduc fericirea? Este posibil, în cazul lui Darcy, mai ales că Robert MacGregor Blade, directorul cazinoului, este dornic s-o îndrume prin lumea strălucitoare, dar plină de pericole a Vegasului. Relația lor, la început strict profesională, alunecă în scurt timp pe o pantă romantică. Darcy știe ce-și dorește: o șansă cu Robert. Va reuși însă de dată asta să-și gestioneze corect ocazia nesperată?
Cu nepoatele, uneltirile i-au funcționat de minune, așa că acum Daniel MacGregor, venerabilul șef al familiei, vrea să-și vadă căsătoriți și cei trei nepoți chipeși, cu toate că aceștia țîn cu încăpățânare la viață de burlac. Pentru artistul D.C. o alege pe Layna Drake, moștenitoarea unui lanț de magazine de renume, o femeie de afaceri deșteaptă și abilă, obișnuită cu singurătatea și hotărâtă să își vadă de carieră. În calea lui Duncan, proprietarul unui vas-cazinou, o scoate pe Cât Farrell, o cântăreața care îl va vrăji din prima clipă cu vocea ei – și nu numai. În cazul nepotului sau lan, avocat de renume, Daniel este ceva mai subtil când aranjează că acesta să se întâlnească – că din pură întâmplare – cu Naomi Brightstone, rățușcă cea urâtă a familiei, care a reușit să se reinventeze într-un mod spectaculos, devenind lebădă cea frumoasă, dar lipsită de experiență când vine vorba despre relații. Și, după cum este de așteptat, Marele MacGregor va urmări plin de sine cum planurile lui sunt puse în aplicare și cum cei trei nepoți cad, fără că măcar să-și dea seama, in plasa pe care bătrânul lor bunic a întins-o cu atâta pricepere.
La New York, oamenii obișnuiesc în general să își ignore vecinii. Aceasta este însă o regulă pe care Cybil Campbell n-a învățat-o niciodată și nici nu a putut s-o accepte. Când bruneta veselă bate la ușa bărbatului care abia s-a mutat în apartamentul de alături, se așteaptă să lege cu el o relație de prietenie; la urma urmei, reușește să se înțeleagă foarte bine cu toți ceilalți locatari din bloc.
Preston McQuinn nu este interesat de conversații banale. Se află în Manhattan doar cât să termine o lucrare și intenționează să plece cât mai repede cu putință – hotărâre care îi slăbește pe măsură ce firea simpatică a lui Cybil și ochii ei mari și verzi îi captează interesul. Încercând să uite că inima i-a fost frântă, Preston vrea să se țină departe de fermecătoarea lui vecină… dar eșuează lamentabil.
Cybil este intrigată de bărbatul misterios și chipeș, pasionat de saxofon. Dar cum va reacționa când va descoperi că el a mințit-o din prima clipă când s-au cunoscut?
Sursă colaj serie: Fb Cărți Romantice
Trădarea în istorie - Mihai Manea - recenzie Titlul: Trădarea în istorie Autor: Mihai Manea…
Legături de sânge - Jo Nesbø - fragment Titlu: Legături de sânge Autor: Jo Nesbø Editura:…
Fără niciun regret - Mary Kubica - recenzie Titlu: Fără niciun regret Autor: Mary Kubica…
Foc cu foc - Bogdan Hrib - Editura Tritonic - recenzie Titlu: Foc cu foc…
Afacerea Chateaubriand - Fred Vargas - recenzie Titlu: Afacerea Chateaubriand Autor: Fred Vargas Categorie: Thriller…
Medalionul domniței - K. J. Mecklenfeld - recenzie Titlu: Medalionul domniței Autor: K. J. Mecklenfeld…
View Comments
felicitari fetele!imi place
Mama citea cu nesaț cărțile Norei Roberts :) Cu siguranță i-ar plăcea și aceste titluri!
O serie foarte draga mie! Mi-e greu sa spun care parte mi-a placut mai mult. Toate au ceva aparte.