Secretul – Lee Child, Andrew Child – recenzie

Titlu: Secretul
Autor: Lee Child, Andrew Child
Editura: Trei
Nr. pagini: 336
Anul apariției: 2024
Titlul original: The Secret
Limba originală: Engleză
Traducător: Constantin Dumitru Palcus

“Chicago, 1992. Un pacient se trezește în salon cu două străine care îi arată o listă de nume și-i pun o întrebare simplă, dar imposibilă. După câteva minute, bărbatul cade de la etajul al 12-lea. Reacher, retrogradat recent, face parte din comisia Departamentului Apărării care anchetează cazul. Dacă are succes, foarte bine; dacă nu, e țapul ispășitor perfect. Deși un bun anchetator militar, Reacher nu ține cont de politică. În timp ce încearcă să identifice un ucigaș cu sânge rece și să descopere un secret îngropat cu 23 de ani în urmă, trebuie să lucreze și cu ceilalți membri ai comisiei de anchetă.“

“Secretul este remarcabil! Furios și iute, e un exemplu clasic în care Jack Reacher face ce știe el mai bine — sparge capete și încalcă reguli ca să ajungă la rădăcinile unei conspirații.“( Daily Express)

 Jack Reacher revine în forță și face ce știe el mai bine, scoate adevărul la iveală. Nu-i pasă de funcții, de grade, ci doar de adevăr, pentru care luptă cu oricine, ceea ce i-a adus și retrogradarea de la gradul de maior la cel de căpitan. Întrebarea este dacă “de data asta va face dreptate mergând pe căile legale sau… în felul lui”?

Ce părere aveți?

 Dar hai să vedem noile aventuri ale lui Jack Reacher.

 O afacere cu arme îl duce la Chicago, unde, cu ajutorul locotenentului Ottoway și al abilităților sale, va descâlci totul și va aresta vinovații. Dar o depeșă de la șefii săi din Armata SUA îl va duce la Washington DC. Este vorba de: ”Un șir de morți misterioase. O misiune secretă de demult.”

  Dar și de un :”Un tânăr polițist militar care n-are nimic de pierdut.”

 În situația lui mai sunt trei oameni din departamente diferite: Amber Smith-FBI, Gary Walsh-Departamentul Trezoreriei și Kent Nielsen – CIA, toți care “au călcat pe bec”, cum se spune, în alte misiuni, deci în cazul unui eșec sunt ușor de învinuit. Sunt coordonați de Christophert Baglen de la Departamentul Apărării, care le spune că a fost abilitat să le dezvăluie toate datele pentru a putea acționa. Fiecare trebuie să cerceteze în zona lui de competență, căutând eventualii vinovați pentru cei șapte cercetători morți.

  Toți fuseseră într-o echipă de cercetare în India 1969 – proiectul 192, pornit inițial pentru a găsi antidoturi la armele biologice folosite de ruși. Dar avusese loc un accident, cauzat aparent de un sabotor Morgan Sanson, mort și el, unde fuseseră uciși un număr impresionant de oameni. Cazul fusese mușamalizat în stilul autentic al autorităților și cercetătorii reveniseră în țară.

  Este cercetată fiecare pistă, familia lui Sanson emigrase în Israel și nu se mai știa nimic de ei. Cu toate măsurile luate de autorități, pază și locații secrete, cercetătorii, bătrâni acum, mor unul câte unul în mod suspect. Unul singur moare de cancer, el este și cel care declanșează totul, mărturisind urmașilor lui Sanson faptele reale. Ficele lui Sanson, Veronica și Roberta, antrenate în armată în Israel, iau dreptatea în propriile mâini, pedepsindu-i pe cei pe care-i credeau vinovați, dar și căutând a 8-a persoană, pe cel care dăduse ordinele.

  Echipa cercetează toate datele, urmele, ajung să discute cu un fost KGB-ist, acum patron de restaurant în America, care le povestește realitatea despre proiectul 192, aparent oprit, dar și despre Typhon- proiectul 162, care se derula în 1960 într-un laborator civil deținut de o companie Mason Chemical Industries – aflat în India. Grupul de 7 oameni de știință lucra la neutralizarea unui agent neurotoxic sovietic. Dar a existat și un proiect, paralel, secret, pe care Moscova îl numise Typhon și despre care se aflase că America pregătea arme ostile, cu care să atace Rusia, pretinzând că este o victimă pasivă. Sabotki le dă numele jurnalistului Spencer Flemming, care avea mai multe poze și dovezi ascunse.

  Le ascunsese așa cum se ascundea și el, pentru că cei din guvern îi luaseră aparent toată arhiva și articolele, și-l ameninţaseră cu închisoarea sau moartea.

 Reacher și echipa lui îl găsesc, iau copii după poze și declarații. Dar cineva le monitorizează toți pașii, Kent Nielsen este ucis în camera de hotel. Ceilalți sunt mutați în alte locații, dar continuă să caute cu îndârjire toate datele posibile, fără a mai da detalii șefilor: convorbiri telefonice, mesaje, mailuri. Așa află că apare obsesiv numărul de telefon al lui Charles Stamoran – secretar al apărării și Reacher are o discuție cu el.

 Între timp cele două ucigașe o găsesc pe Susan Kaslunga, soția lui Stamoran și directoare la Ameri-Chem. Ea dăduse în 1969 în India o declarație, după evenimente, fiind cea mai nouă în echipă. Ele erau convinse că ea este al 8-lea om. Soțul ei vine s-o salveze, dar ea îl trădează și este ucis. Noroc că Reacher îl urmărise pe Stamoran și o salvează pe Kaslunga, iar criminalele mor.

   Oare aveau ele dreptate în privința tatălui lor?

  Și totuși Reacher nu e multumit. După ce pune lucrurile cap la cap realizează că Stamoran putea fi al 8-lea om, dar numai de la distanță căci el nu fusese în India, dăduse dispoziții din birou.

   Și atunci?

   Însemna că fusese și un al 9-lea nume. Așa că echipa ia urma banilor.

  Cine fusese coordonatorul proiectului din India? Cine manevrase banii și de ce? Cine era vinovat pentru denaturarea realității? Ce vină avusese de fapt Morgan Sanson? Cine manevra evenimentele în DC? De ce ? Vor fi găsiți vinovații?

  Credincios felului său de a fi Reacher merge până la capăt deslușind totul, pentru că nimic nu era ceea ce părea.

  Ce va face Reacher în continuare? Spre ce aventuri se va mai îndrepta? Vom vedea!

  Până atunci citiți “Secretul”, un roman din seria Jack Reacher pentru că merită așa cum spun și părerile avizate:

“Jack Reacher e în formă bună!”(The Sun)

“Dacă există un personaj mai reprezentativ pentru ficțiunea modernă decât Jack Reacher, aș vrea să-l cunosc.”(Daily Mirror)

“Un torent de scene de luptă (…) câteva străfulgerări de umor. Bine ai revenit, Jack!” (The Times)

Recenzii cărți

Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Secretul 

Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:

Anca și cărțile  

Fata cu cartea  

Analogii, Antologii 

Ciobanul de Azi 

Cărțile mele 

Citește-mi-l

Falled 

Biblioteca lui Liviu