Ce faci când soarele răsare? - Singurătatea zorilor - poezii

 Elena Moisei – Daniel Vişan Dimitriu – poezii

Ce faci când soarele răsare?, de Elena Moisei

Ce faci când soarele răsare,
Printre frunze destrămate…
Și întunericul dispare,
Pe sub umbre-ngenuncheate?

Ce faci când toamna își revarsă,
Supărarea prin retine,
Rostogolind pe frunza arsă,
Două lacrimi pentru tine…

Ce faci când mă gândesc la tine,
Într-o toamnă fără frunze,
Cu luna plânsă prin destine,
Printre orele confuze?

Și ce faci tu când noaptea vine,
Din adâncuri scufundate…
Și orele îți par puține,
Pe sub luna jumătate?

Eu știu un răsărit de soare,
Sub arc aprins de curcubeu,
Desprins din marea călătoare,
În ochii tăi mereu, mereu…

Singurătatea zorilor, de Daniel Vişan Dimitriu

Ți-am întins o mână,
Apoi pe-amândouă
Și-am cerut privirea-ți caldă să rămână,
Fără nori de gheață, fără stropi de rouă.

M-ai privit, mirată
Și-ai întins, uimită,
Mâna care-n visuri noaptea mi se-arată
Ca de zeitate-n marmură cioplită.

Și te-am strâns în mine,
Te-am purtat prin sânge
Spre un loc în care ție să se-nchine
Sufletul ce-n viața fără tine plânge.

Tu, în pieptu-mi înger
Ce-mi veghezi iubirea,
Știi că fără tine visurile-mi sânger
Și în zorii singuri își găsesc pieirea?

Creaţie Literară

Creaţie literară – o rubrică despre poezie, proză, materiale menite să vă încânte sufletul, să le citiţi cu drag.

Creativitatea înseamnă a lua elemente cunoscute şi a le asambla în moduri unice. – Jacque Fresco

Creaţie

Autori români

 

 

 

 

3 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.