Călărețul cu șoim

Călărețul cu șoim, de Ismail Kadare – Humanitas Fiction – prezentare

Călărețul cu șoim

Ismail Kadare

Humanitas Fiction

Colecția: Raftul Denisei

Traducere de Marius Dobrescu

An apariție: 2020

Pagini: 208

   Călărețul cu șoim, tabloul care împodobește salonul contelui Ciano din casa de vânătoare de la Lezha, în Albania, declanșează un funest și inexplicabil șir de violențe, iar blestemul său îi lovește întâi pe fasciștii italieni și apoi pe mai-marii regimului comunist de la Tirana. Cu Povestea Uniunii Scriitorilor din Albania, în fața oglinzii unei femeiIarna la cafeneaua Riviera și Zborul cocorului pătrundem în intimitatea aparatului represiv albanez care macină, printre monstruoasele sale roți dințate, conștiințe și destine. Scrise la persoana întâi, aceste ultime trei proze au toate ingredientele ficțiunii lui Ismail Kadare: claritate, putere de analiză și un sarcasm inegalabil și amar.

   Volumul de față se constituie din patru incursiuni exemplare în lumea absurdului totalitar, surprins cu instrumentele precise ale unui mare scriitor.

Ilustrația de pe copertă: Hans Holbein cel Tânăr, Portret de șoimar

Fragment din cartea “Călărețul cu șoim” de Ismail Kadare

“Visase la titlul de vicerege încă din dimineața aceea de aprilie când zburase cu avionul de-a lungul țărmurilor țării, cu o oră înaintea debarcării trupelor. Pe vremea aceea, Jacomoni nu fusese încă numit, iar permisiunea dată de Mussolini pentru zborul acela simbolic o luase ca pe o promisiune.Titlul de vicerege îi amintea în dimineața aceea de tristețea reginei Albaniei care, conform informațiilor secrete, părăsea în momentul acela țara împreună cu regele. În seninul crud al dimineții, când natura respira liber și însăși tristețea reginei părea ceva înălțător, era dispus să creadă că eșecul reginei fusese necesar pentru ca destinul să-l răsplătească cu acel titlu. Atracția lui pentru ea fusese inevitabilă, chiar din prima clipă când se întâlniseră. Totul era strălucitor, luxos, fin și ambiguu. Contractul de căsătorie între cel mai aspru rege al Europei, albanezul Zogu, și cea mai frumoasă regina a sa, unguroaica Geraldina. El, ministru de externe al Italiei, principalul martor. Inelele strălucitoare în lăcașurile de catifea. Gâtul de lebădă al contesei de 22 de ani. Mustața scurtă și galbenă a regelui și ochii lui reci, străini, ca de gheață, o gheață bolnavă, cum își spusese mai târziu.

  I se păruse naturală apropierea lor erotică, atracția unuia pentru celălalt. El, ginerele Ducelui și conte, ea contesă, și între ei un rege balcanic impenetrabil. Iar dacă. în ochii acestuia apărea când și când o scânteiere periculoasă, care arata că acest monarh sălbatic, rănit în două atentate, prima dată în parlament, a două oară în fața operei din Viena, era din rasa acelora care, în asemenea situații, te ucid cu mâna lor, asta făcea și mai irezistibilă atracția.”

   ISMAIL KADARE s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori publică romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră (1971; Humanitas Fiction, 2012), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arce (1978, Humanitas Fiction, 2015), Firida Rușinii (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârșitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primește azil politic în Franța și până în 2001 locuiește la Paris, perioadă în care îi apar romanele: Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008), Spiritus (1996; Humanitas Fiction, 2012), Florile înghețate din martie (2000). În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005; Humanitas Fiction, 2012), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011), Cina blestemată (2009; Humanitas Fiction, 2013), Păpușa (2015; Humanitas Fiction, 2018). Firmanul orb (Humanitas Fiction, 2017) conține cinci dintre nuvelele sale istorice, iar Călărețul cu șoim (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele care investighează vieți pe granița neclară dintre libertate și necesitate. Ismail Kadare este și autorul unor eseuri și scrieri memorialistice. A fost recompensat cu numeroase premii și distincții literare, printre care Prix Mondial Cino Del Duca (1992), primul Man Booker International Prize (2005) și Jerusalem Prize (2015). În anul 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de țări.

Humanitas Fiction

Noutăți editoriale 

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

#Noutățieditoriale2020 #HumanitasFiction #books #colectiaraftuldenisei

 

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.