Christa, de Ella Sorani – Editura Stylished – recenzie

Christa

Ella Sorani

Editura: Stylished

Anul apariției: 2019

Număr pagini: 208

Gen: Roman de dragoste

,,Christa, victima unei confuzii, este răpită și dusă la moșia lui Goian, unde reușește să-și lase amprenta asupra inimii nevindecate a tânărului boier. Cu ani în urmă, el își pierduse soția și copilul, devenind reticent la a-și reface viața, dar ochii mari și întunecați ai fetei îi tulbură iremediabil planurile. Teama pierderii unei noi iubiri îl determină să țină departe de existența lui ideea unei familii, de aceea apropierea Christei îi zdruncină permanent hotărârea de a rămâne singur. Moșia sa, aflată la sud de Iași în localitatea Strunga, este des vizitată de haiducii puși de Văleanu, un boier de modă veche, care-și dorea controlul asupra izvoarelor sulfuroase aflate pe pământurile tinerilor proprietari.

Frământările locale vin ca o adăugire la forfota schimbării, Bucureștiul fiind cuprins de febra abdicării lui Cuza. Reforma nu era pe placul tuturor, iar semnele schimbării, așteptate de la capitală, veniseră mai lesne și mai trainic chiar de la oamenii locului. Christa este prinsă în mijlocul evenimentelor și, încurajată de sentimentele față de tânărul boier, reușește să ajungă până în iatacul domnitorului Cuza pentru a-și salva omul iubit. Va reuși să-l convingă pe Goian de dragostea ei și să-i vindece inima? Petreceți clipe blânde, în parfumul de lavandă al minutelor trecute, însoțind prin lectură sufletul plin de sensibilitate și speranță al unei tinere care crede cu toată ființa ei în iubire.”

   După ce am părăsit minunata lume fantastică creată de Yasmine I. Bonciu în Castelul din infern, un roman complex și amplu, care m-a făcut să trec printr-un adevărat carusel al stărilor emoționale, mi-am zis să schimb genul, să trec la ceva un pic mai ușor și relaxant. O poveste romantică care să mă binedispună. Am stat puțin să mă gândesc, să văd ce să aleg din bibliotecă, apoi mi-am amintit de romanul ,,Christa”, pe care mi l-a recomandat un om drag sufletului meu. Inițial nu am avut intenția să iau această carte. O remarcasem încă de când a apărut, dar mi-a părut genul de poveste mai degrabă istorică, decât romantică. Nu știu de unde această impresie falsă. M-am decis să aflu povestea cuprinsă între paginile ei, abia după ce mi s-a șoptit, ispititor, că e vorba de un historical romance pur românesc. Atunci nu am mai stat pe gânduri și am înhățat-o repede de la Libris. Acum, după ce am citit-o, pot spune că a fost alegerea potrivită.

    ,,Christa” este o carte ușoară, dulce, numai bună de citit în nopțile reci de iarnă, stând confortabil în pat sau fotoliu, cu o cană de ciocolată caldă alături. O poveste înduioșătoare, bine scrisă, despre curaj, tărie de caracter și iubire, care te transportă în vremuri de mult apuse.  

   Nu știu ce impresie o să vă facă vouă acest roman, dar pe mine m-a surprins plăcut. Povestea, personajele, scrierea, totul m-a încântat. Singurul cusur al cărții, ar fi acela că acțiunea a fost parcă prea rapidă și nu am putut să savurez în tihnă povestea Christei.

    Este adevărat că autoarea utilizează câteva clișee specifice genului romantic, dar poveste scrisă de ea are un însemnat grad de originalitate. În primul rând, a plasat acțiunea pe plaiurile mioritice ale Iașului, dar și în împrejurimile acestuia, în perioada marilor frământări politice, în zilele de dinaintea abdicării lui Cuza. În al doilea rând, scriitura are un farmec aparte, amintind parcă de stilul sadovenian, din carte nelipsind arhaismele ori moldovenismele. De asemenea, mi-a plăcut modul în care a fost prezentat personajul principal feminin.

   Christa pare o fire angelică, care solicită parcă protecție, însă este doar o aparență. Este o tânără puternică, curajoasă, hotărâtă, care luptă să devină independentă. Chiar dacă pare firavă, în adâncul sufletul și minții ei stă o imensă forță în stare latentă. Deși este o fată fără posibilități materiale, pleacă de sub ocrotirea tutorelui ca să-și facă singură un viitor. Devenind guvernantă a trebuit să renunțe la speranța de a-și construi o familie. În plus, micuța femeie reușește de fiecare dată să-i țină piept boierului Alex Goian atunci când acesta o necăjește cu replicile lui directe și aspre sau cu tachinările, chestie pe care el o admiră la ea.

   Christa nu a avut o viață prea ușoară. Pe mama ei a pierdut-o când avea zece ani, iar tatăl ei a murit de curând. După înmormântare a fost luată în grijă de domnul Preda, unchiul ei din partea mamei, fiind silită să se mute în Iași. Până la vârsta de șaisprezece ani, fata a avut parte de educație din partea tatălui ei prin guvernante calificate, dar din motive financiare a trebuit să renunțe la ele. Bărbatul a pierdut la cărti și ultima parte din zestre: conacul din Chilia, de lângă Neamț, și niște pămanturi din aceeași zonă, pe care le primise prin căsătorie de la mama ei.

   Adevărul e că tatăl ei fusese incapabil să-și administreze averea, vânduse mai mult decât cumpărase. Pentru el, Christa nu fusese decât o cale prin care el să scape de faliment, de sărăcie. Practic, în schimbul unei sume frumușele ar fi fost dată oricărui negustor care și-ar fi dorit să aibă-n pat o fiică de boier. Însă, după moartea tatălui, tânăra nu mai avea niciun pic de avere, iar fără zestre nu mai era dorită de niciun tânăr.

,,- Tu nu trăiești pentru tine! Tu exişti ca să te măriți bine, să ai trăsuri şi conace, petreceri şi călătorii! Asta să-ți intre bine în cap! Asta va fi fericirea ta! Când inima-ți flutură, când în piept simți că ți se blochează aerul, atunci devii vulnerabilă ca o cârpă de mătase. Elegantă, educată, dar tot o cârpă.”

   Viața continuă să-i facă surprize neplăcute chiar și în prezent. Tânăra se trezește victima unei confuzii, fiind răpită din greșeală în locul verioarei ei, Vera. Aceasta trebuia să fie luată garanție pentru datoriile unchiului ei.

,,Pe cât de frumos era, pe atât de antipatic și periculos se putea dovedi a fi. O neliniştea mai mult freamătul din stomac, cu atingerea a mii de împunsături, făcându-i sângele să năvălească în valuri în obraji, după cum pulsul urma ritmul inimii. Un astfel de om nu putea aduce decât necazuri.”

    După ce află că a încurcat fetele, boierul Goian, cel care plătise bani grei ca fata lui Preda să ajungă la el, o aduce înapoi acasă pe Christa, decis fiind să ia de această dată pe Vera. Însă atunci când  află că Preda mai deține niște pământuri, care  reprezintă de fapt moștenirea Christiei din partea mamei, imediat îi cere să i le dea în schimbul acelui împrumut.

,,Din nou mintea i-a fost invadată de cel mai neplăcut gând: Ești fără valoare! Ești doar un pion de sacrificiu. O femeie vulnerabilă și săracă într-o lume pragmatică și rece a banului”.

   Christei nu-i vine să creadă că unchiul ei era în stare să o deposedeze de avere. De moștenirea pe care nici măcar nu știa că o deține. În tot acest timp, ea se chinuise să supraviețuiască morții tatălui, care pierduse totul din cauza pariurilor. Iar acum, cu zestrea ei, unchiul garantase un împrumut, ca fiica lui să poată fi prezentată la petreceri pentru potențialii soți.

,,Până acum credeam că sunt o fată fără zestre, iar azi am aflat că încă mai posed în acte pământ şi o casă. Surprinderea mea continuă cu faptul că nu mă pot bucura de ele, pentru că sunt gajul unui târg. Sunteți amândoi incredibil de insensibili! Stiați că sunt de față, dar m-ați ignorat de parc-aş fi fost un obiect de mobilier.”

   Ura enorm felul în care se purtaseră toți cu ea, era revoltată că nu putea face nimic atâta vreme cât unchiul devenise tutorele ei și dispunea după bunul plac de mica ei avere. Era la mila unchiului, dar și a oricărui bărbat ,,care ar fi zornăit câteva pungi cu galbeni prin fața tutorelui ei și i-ar fi oferit o viață, una pe care nu dorea s-o mai trăiască. Ori aici, ori ne străzi, ori la o casă unde să se angajeze ca slujnică, undeva mai departe de oraș… îi era indiferent”.

    Tânăra se consideră suficient de capabilă să-și construiesc singură viața, așa că fuge pe ascuns din casa unchiului. Datorită unui anunț pentru angajări, găsește un loc de muncă – acela de menajeră și îngrijitoare pentru cei doi copii ai familiei Milea – în Strunga, o micuță localitate de lângă Iași. Dar, nu peste mult timp, unchiul ei descoperă unde s-a ascuns și îi trimite veste că i-a aranjat căsătoria cu un bărbat ales de el. Practic, era cumpărată, măritată cu forța, unchiul o vânduse pentru o sumă bună de bani. Dar salvarea vine chiar din partea boierului Goian care, împins mai mult de la spate de sora lui, nimeni alta decât doamna Milea, îi cere să se însoare cu el, pentru că numai în felul acesta poate scapă de sub tutela unchiului.

   Căsătoria celor doi tineri pornește cu stângul. Christa este convinsă că Goian nu are sentimente pentru ea, iar el crede că proaspăta lui soție se simte obligată să îi stea alături. Necazurile încep să apară încă din primele zile de mariaj. Moșia vecină este atacată de haiduci, un om este omorât, iar moșierul îi cere ajutor lui Goian. Însă, nici bine nu a plecat bărbatul de acasă, că soția îi este atacată în iatac în miez de noapte. Oare cine îi dorește moartea? Vor reuși Christa și Goian să treacă peste toate piedicile? De ce a fost Goian arestat? Va reuși Christa să-l convingă pe Goian de dragostea ei?  Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

,,Christa era o promisiune că viața lui ar putea să prindă culoare, că pe lumea asta nu doar pământul era ce are el mai de preț.”

Cartea o găsiți pe Libris.ro

Recenzii cărți de dragoste

Autori români

#Autoriromâni

#cartidedragoste

#libris