Duel poetic: Iluzia finalului & Fără nume

Iluzia finalului
Mihaela Popescu

Final Interval uman

 Între două începuturi

 Un îndemn al ieșirii

În lumina

Zilei de mâine

O goană nebună

 După colorații fluturi de gânduri

Final

Cuvânt banal

Legătură trecutului

Cu răsăritului prezentului

 Îmbrățișarea momentului

Fericirii deschiderii

De noi orizonturi

 Călătoria sufletului

Spre alte lumi pustii

 Repopulate la intervale egale

 Cu altfel de idei geniale

Graniță mortală

 Între trecere și secundă vitală

 Final

 Nu-nseamnă un punct

Un tragic sfârșit

 Când tot ce-a fost s-a risipit

Ci totul e-o înșiruire ordonată

 De puncte de suspensie

Ale speranțelor extensie

O iluzie cu parfum de mirare

Care miroase neîncetat

A continuare…

 

Fără nume (Le mage)
Mihai Gavrilescu

E sentimentul acela al flăcării stinse.
Într-un moment pe care nu l-ai anticipat niciodată
se face întuneric
și nu mai poți vedea nimic
nu mai poți atinge nimic
nu te mai poți face auzit.
Ar trebui să aibă un nume
ceva care să-ți facă pielea de găină
ceva care să descrie mai bine aruncarea în prăpastie
un sinonim mai bun pentru această prăbușire a acoperișului cerului peste tine.
Ei îl numesc mult prea simplu: vid
de parcă ar fi ceva banal
să simți că lipsești cu totul din tine
să simți că lipsești

Părerea voastră?

 

 

7 COMMENTS

  1. Ambele poezii sunt frumoase. Ca de obicei, greu este de ales. Insa, de data aceasta, inclin mai mult spre poezia Mihaelei .
    Felicitari amandurora!!!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.