Jocuri mortale – Angela Marsons – Editura Litera
Jocuri mortale – Angela Marsons – Editura Litera
Titlu: Jocuri mortale
Autor: Angela Marsons
Editura Litera
București 2025
Nr. pagini – 435
Traducător: Dana-Ligia Ilin
Colecție : Buzz Books
Abia așteptam o nouă carte de la această autoare, mai ales după ce, cu câteva luni în urmă, am lecturat Țipăt în tăcere și mi-a plăcut extrem de mult. Am scris despre această carte, aici.
Astfel ne reîntâlnim cu Kim Stone, detectivul enigmatic, dispusă să facă orice sacrificiu necesar pentru a soluționa un caz repartizat și care, în ciuda personalității sale tăioase și distante, trezește în colegii săi respect, implicare și adesea chiar simpatie.
Cazul la care Kim este chemată să investigheze vizează un bărbat acuzat de pedofilie asupra fetiței sale mai mari, în vârstă de șase ani. Încarcerarea lui Leonard Dunn și analiza probelor găsite în subsolul casei unde acesta obișnuia să filmeze abuzurile la care își supunea copila, scot la iveală posibilitatea ca acesta să mai fi avut un complice, în prezent neindentificat.
În paralel, pe o alee întunecată, un violator este găsit înjunghiat și pistele duc către Ruth, victima care cu câțiva ani în urmă a fost grav agresată sexual de acesta, în drum spre casă. Totodată lucruri ciudate par să se întâmplă cu câțiva rezidenți ai Casei Hardwick, sanatoriul care găzduiește tinerii și adulții ce au săvârșit o faptă penală, dar nu au discernământ pentru a-și plăti datoria către societate într-un penitenciar de stat.
Ce au în comun personajele care ne sunt prezentate în carte ca agitatori ai sistemului și ulterior vinovați de fapte reprobabile? Păi toți au interacționat într-un fel sau altul cu medicul psihiatru Alexandra Thorne.
“Doctoratul în psihiatrie era de departe diploma obţinută cel mai ușor. De fapt, singura de pe perete pe care pacienții săi o întelegeau. Alex nu se mândrea cu realizările pe hârtie. În mintea sa nu încăpuse îndoială că avea să-și îndeplinească obiectivele. Calificările erau etalate dintr-un singur motiv: încrederea. În urma studiilor, Alex a intrat în a doua parte a planului său general. Și-a petrecut doi ani construind o istorie; în cadrul hotarelor sufocante ale domeniului sănătății mintale a scris articole și studii de caz, care aveu menirea să-i aducă respect. Nici că putea să se sinchisească mai puţin de părerea colegilor – singura motivaţie a fost să-și construiască o reputaţie care să nu poată fi pusă sub semnul întrebării în anii următori. Pentru când avea să fie gata să-și înceapă adevarata muncă. Pentru acum.”
Țin să precizez că dacă mi-a plăcut încă de la romanul anterior, nespus de mult personajul detectivei Kim Stone, tipologia psihopată care i-a fost atribuită lui Alex Thorne e cu mult mai delicioasă, căci avem de-a face cu un medic lipsit de scrupule, incapabil să resimtă vinovăție, plictisit crâncen de toți pacienții săi pe care îi desconsideră profund și pe seama cărora își dorește să întreprindă experimente sociale care să îi gâdile orgoliul și să îi mențină ridicat nivelul de adrenalină.
Replicile mentale ale lui Alex sunt de-a dreptul ilare și pline de sarcasm, iar modalitatea în care reușește să manipuleze situațiile în favoarea sa, mi s-a părut extrem de bine creionată. Confruntarea cu Kim de-a lungul anchetelor desfășurate, singurul personaj pe care Alex îl consideră cu adevărat o provocare interesantă, ridică miza jocului în sfera în care supraviețuirea devine premiul final.
“Kim știuse că Alex o să fie un adversar formidabil. Inteligența și lipsa reacției emoționale îi confereau deja avantajul. Cu toate astea, Kim fusese pregătită să intre în luptă cu armele disponibile în acest moment. O luptă dreaptă ar fi fost dusă în prezent. Dacă Kim avea dreptate măcar pe jumătate in privința manipulărilor lui Alex, ceea ce aflase doctorița despre trecutul ei era cu totul altă poveste. Era clar că Alex îi descoperise trecutul dintr-un anumit motiv. Trebuia să se întrebe cât o va costa să afle motivul.”
Când Ruth este arestată pentru asasinarea violatorului care a abuzat-o, un alt pacient – Shane este manipulat să își agreseze fratele și soția care l-a părăsit, să-și răpească fiica și ulterior să se arunce de pe o clădire, Malcom se lasă grav agresat fizic și ulterior fuge de la sanatoriu, plasa de minciuni pare să se strângă în jurul lui Ruth, deși lipsa dovezilor clare îngreunează punerea sub acuzare.
Nici măcar Sarah, sora mai mică a lui Alex nu scapă de teroarea pe care aceasta i-o induce de fiecare dată când este lăsată să creadă ca ultima sa mutare a pus-o la adăpost, doar pentru a descoperi că Alex era deja cu un pas înaintea ei.
Tot acest joc bolnav de-a șoarecele și pisica activează în Kim trauma din trecut și de data aceasta aflăm detalii despre ce se întâmplase în copilăria acesteia, înainte de a ajunge blocată în sistemul de protecție și ulterior în multiplele familii de plasament care au supus-o relelor tratamente.
Leonard Dunn, cazul pedofilului în curs, declanșează în Kim nevoia de a face dreptate fetiței de șase ani pe care toți ceilalți au ignorat-o în durerea ei, dar totuși lucrurile nu se leagă în cadrul procesului, iar expertiza psihiatrică pare să o inducă spre o pistă greșită.
Alex este dispusă să apese pe toate butoanele posibile pentru a declanșa în Kim reacțiile pe care și le dorește. Este Kim pregătită de această confruntare?
“Vacanţa de primăvară din 1987 a venit și s-a terminat. Copiii nu s-au întors la școală. Oamenii s-au străduit să ia legătura cu Patty, fără niciun rezultat. O asistentă socială care nu se sinchisea prea tare de protocol a convins un vecin s-o ajute să spargă ușa. Am reuşit să-i iau un interviu acelui vecin: un traficant de droguri nigerian de un metru optzeci care plângea în vreme ce-mi spunea ce au găsit acolo. În dormitor, dincolo de altă usă încuiată, erau cei doi copii, legați cu lanțuri de țeava caloriferului. Michael era legat direct de ţeavă și Kimberly era legată de el. Era o săptămână foarte călduroasă și caloriferul fusese lăsat pornit. Pe podea erau un pachet gol de biscuiţi cu cremă și o sticlă de cola fără niciun strop în ea. Băiatul era mort, iar fata aproape inconștientă. Zăcuse timp de două zile întregi lângă trupul lui neînsuflețit. Avea șase ani.”
Un thriller psihologic alert, plin de suspans, macabri pe alocuri, intuitiv din punct de vedere al finalului ales de către autoare, dar totuși extrem de savuros. Recomand să lecturați și Țipăt în tăcere înainte de Jocuri mortale, pentru că ajută la o mai bună înțelegere a personajului principal, detectiv Kim Stone.
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: bookzone, libris şi cărtureşti
