Defecte perfecte – Alice Feeney – recenzie
Defecte perfecte – Alice Feeney – recenzie
Titlu: Defecte perfecte
Autor: Alice Feeney
Categorii: Thriller, horror
Data publicării: 2025
Editura: Storia Books
Nr. pagini: 336
Traducător: Laura Ciobanu
“Alice Feeney a fost jurnalistă BBC timp de cincisprezece ani, iar acum locuiește în Devon cu familia ei. Romanele sale au fost vândute în milioane de exemplare și traduse în peste 35 de limbi.
Piatră, hârtie, foarfeca urmează să fie adaptat într-o miniserie Netflix de către producătorul serialului de succes The Crown. Defecte perfecte, El & ea și Sometimes I Lie sunt, de asemenea, în curs de ecranizare.”
“Alice Feeney, regina întorsăturilor de situație, își surprinde din nou cititorii cu un thriller captivant și minunat de întunecat despre căsătorie… și răzbunare.
Autorul Grady Green are cea mai proastă zi din viața lui. Își sună soția pentru a-i împărtăși niște vești minunate în timp ce ea se îndreaptă spre casă. O aude pe Abby cum calcă frâna, coboară din mașină, apoi… nimic. în cele din urmă, când îi găsește mașina lângă marginea stâncii, farurile sunt aprinse, ușa șoferului este deschisă, telefonul ei este încă acolo, dar soția lui a dispărut.
Un an mai târziu, Grady este încă îndurerat și disperat să afle ce s-a întâmplat cu Abby. Din moment ce nu poate să doarmă și nici să scrie, călătorește pe o mică insulă scoțiană pentru a încerca să-și pună viața în ordine. Apoi vede imposibilul – o femeie care arată exact ca soția lui dispărută.”
“Soțiile cred că soții lor se vor schimba, dar ei nu se schimbă. Soții cred că soțiile lor nu se vor schimba, dar ele se schimbă.”
Două fraze care m-au făcut curioasă să aflu ce conține cartea, să citesc povestea și să văd dacă este atât de șocantă pe cât afirmă cei care și-au făcut deja o părere. De fapt cartea este o îngemănare de povești, totul fiind spus din diferite perspective, care sunt atât de ciudate încât în loc să te lămurească te pun mai mult pe gânduri. Și ca de fiecare dată, când vreau să vă vorbesc despre o carte și nu prea știu cum s-o fac, să nu spun prea multe, voi încerca să vă prezint personajele.
Și începem cu Grady Green, scriitor, și familia lui. Se mutase cu soția într-o căsuță, la o oră distanță de Londra, și în seara aceea de coșmar aștepta ca ea să revină din oraș, dar și un telefon de la agenta lui, să vadă dacă ultimul lui roman intrase pe lista de bestsellere a New York Times.
Își iubea mult soția, o jurnalistă de investigații de succes, o aștepta să sărbătorească, dar și să se reconecteze oarecum, pentru că din marea iubire de la început rămăsese parcă o coabitare călduță.
Abby Goldman investiga cazuri sensibile de abandon, de crime, de femei abuzate. Primise multe amenințări, mesaje ciudate și înfricoșătoare, dar mergea înainte cu determinare, de parcă voia să facă pace cu trecutul ei. Și ea simțea, după cum îi mărturisise unei psihiatre, o înstrăinare între ea și soțul ei și o mare neîmplinire, pentru că Abby voia copii, dar Grady nu. Spera ca sărbătorirea din acea seară să le aducă aminte de trecut, de iubire, de dorințe, și vise.
Dar… un accident… o mașină deschisă… și o dispariție…
Abby dispare în acea noapte, poliția nu o găsește, se bănuiește că ar fi vinovat cineva deranjat de articolele ei. Oare ???
Grady pare că-și continuă viața, dar pierde casa, rămâne cu mașina, lucrurile din ea și cățelul Columbo, dar și cu veșnica impresie că peste tot o vede pe Abby. E oare semnul unei dureri puternice, sau poate al greșelilor făcute și a vinii avute în evenimentele din acea noapte? E de parcă fantoma lui Abby îl bântuie!
Acum intervine Kitty Goldman, agenta literară a lui Grady, dar și nașa soției lui. De fapt datorită lui Abby ajunsese să-l reprezinte. Lui Kitty i se face milă văzând cum s-a distrus Grady, dar și neputința lui de-a scrie, și-i oferă o căsuță pe insula Amberly, din Scoția, spunându-i că liniștea și izolarea îl vor ajuta. Căsuța îi fusese lăsată moștenire de Charles Whitaker, se numea Marginea, și se afla chiar pe marginea falezei, înconjurată de un peisaj mirific.
Dar de ce moștenise Kitty căsuța? Ce legătură avusese ea cu Charles? Ce o lega pe Kitty de insulă? Veți vedea…
Surprizele și ciudățeniile încep încă de la îmbarcarea pe feribot, fără mașină, pentru că pe insulă nu erau permise mașinile decât vara când veneau turiști. Pe insula erau cam 25 de familii, un pub, un magazin+poștă, un centru de olărit, dar nu era telefon, internet sau televizor. Era însă o polițistă și legătura între rezidenți se ținea prin stații de emisie-recepție. Erau păduri dese de sequoia, dar nu erau păsări, nu erau bărbați și copii.
Era ca și cum ar fi fost o comunitate de amazoane, în care bărbații nu aveau ce căuta. Grady aude șoapte și muzică ciudată, primește avertismente și îndemnuri de-a pleca, cineva îi trimite decupaje din articolele lui Abby, puse în diferite locuri din casă. Sub o scândură din podea găsește o mână de oase și ultimul manuscris al lui Charles Whitaker. Nevoia obsesivă, dar și dorința primordială de-a se dovedi un bun romancier îl fac să-și însușească povestea din manuscris, să-l rescrie și să-l trimită lui Kitty ca fiind al lui. Apoi se întâmplă din ce în ce mai multe lucruri stranii, se simte urmărit, i se intră în casă, îi dispar lucruri, se întâlnește în final cu Abby și….
Ce s-a întâmplat în acea noapte ? Ce a pățit Abby? Unde a fost? Ce vină avea Grady? Ce-a făcut în acea noapte? De ce? Care era adevărul despre insulă? Dar despre locuitorii ei? Ce legătură aveau Abby și Kitty cu insula și oamenii ei? Care era relația lor reală? Ce legătură avea Charles cu insula și rezidenții ei? De ce erau numai femei? Ce i se cere lui Grady?
Trebuie să citiți cartea, să parcurgeți poveștile, să puneți faptele cap la cap, pentru a afla totul. Este o poveste ciudată, incredibilă și totuși ar putea fi reală. Totul depinde de percepția cititorului și despre ce scenariu ar putea acesta să creadă că e veridic.
Așa cum spun și păreri avizate:
“Cea mai bună carte a autoarei.” (Harlan Coben)
„Hipnotizantă și uimitoare.” (Mary Kubica)
„Memorabilă.” (Chris Whitaker)
„O capodoperă.” (Lisa Jewell)
„Un thriller ingenios și înspăimântător.” (Claire Douglas)
„Feeney este recunoscută pentru felul în care își șochează cititorii. Povestea se ramifică în moduri neașteptate… lăsați-va purtați de ritmul acțiunii!” (New York Times)
“Feeney a scris un alt thriller psihologic domestic superb, cu o mulțime de răsturnări de situație.” (Library Journal)
„Thrillerele lui Alice Feeney, pline de surprize și dezvăluiri șocante, mă încântă de fiecare dată. și Defecte perfecte ar putea fi cel mai bun dintre toate.” (BookRiot)
Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Defecte perfecte
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:
